Statele Unite au dirijat din Germania spre România nu doar 1.000 de soldaţi ai trupelor terestre, ci şi o unitate a forţelor aeriene: cei aproximativ 150 de militari care deservesc cele 8 avioane de vânătoare F-16 şi escadronul au sosit vinerea trecută la baza aeriană Borcea din estul României. După cum a informat şi MTI, avioanele F-16 americane vor participa aproximativ două săptămâni la exerciţii militare comune împreună cu avioanele F-16 române, respectiv vor executa patrulări aeriene comune împreună cu corpul forţelor aeriene italiene aflat deja din decembrie în baza de la malul Dunării. La sfârşitul săptămânii trecute baza Kogălniceanu a fost vizitată şi de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Preşedintele român Klaus Iohannis a declarat pe marginea acestui eveniment că prezenţa în România a trupelor americane constituie o dovadă a solidarităţii şi coeziunii statelor membre NATO, respectiv este un semn care demonstrează că SUA este un partener strategic asumat al României.
L-am întrebat pe analistul principal János T. Barabás de la institutul budapestan pentru afaceri şi economie externe IFAT despre strategia politică, militară, economică a Bucureştiului în contextul crizei ucrano-ruse. Expertul a precizat că ideea principală a elitei politice române constă în a atinge cu ajutorul parteneriatului strategic al SUA un statut de putere medie în regiunea Europei de Sud-Est: „Acest lucru înseamnă pe lângă dezvoltarea armatei că ţara îşi va dezvolta datorită ajutorului american capacitatea în domeniile IT, industrie energetică şi producţie de armament, îşi afirmă politica sa naţională, adică creşterea influenţei sale asupra Republicii Moldova. Ca atare, la Bucureşti Rusia este considerată drept un duşman şi, în pofida greutăţilor întâmpinate în relaţiile bilaterale, Ucraina este considerată drept un aliat” – a formulat analistul. În opinia lui Barabás tot politica de securitate determină şi relaţiile Bucureştiului cu Moscova, astfel încât relaţiile economice stagnează. După cum a afirmat analistul, „România îşi acoperă o treime din necesarul de gaz metan cu gazul rusesc, dar îl cumpără foarte scump. Relaţiile ruso-române sunt marcate şi de alte probleme: retrocedarea rezervei de aur, navigaţia pe Marea Neagră, amplasarea de instrumente militare americane în România„. În opinia expertului relaţiile Bucureştiului cu Kievul şi cu Moscova nu se vor schimba atâta vreme cât între NATO şi Rusia există tensiuni importante, astfel încât din partea Bucureştiului dominaţia politicii de securitate va rămâne în continuare cea către Est, ceea ce va genera însă eterne probleme în domeniul economic.
(Autor: István Pataky)
https://magyarnemzet.hu/kulfold/2022/02/amerikai-segitseggel-szerezne-befolyast-bukarest
Traducerea: Imola Stănescu
MAGYAR NEMZET (Ungaria), 14 februarie 2022
