În tradiția populară românească începutul de primăvară e celebrat odată cu primele semne de revenire a naturii la viață, marcate prin sărbători cunoscute sub numele de Dragobete și Mărțișor.
În acest context, Muzeul Țării Crișurilor vine în întâmpinarea dumneavoastră cu activitatea 1 Martie călător vă aduce un mărțișor, în care se vor organiza, în perioada 22-27 februarie 2022, ateliere de confecționat mărțișoare, de dăruit și de gustat (turtă dulce), târg de mărțișoare tradiționale și prezentări PowerPoint ale obiceiurilor de primăvară. Acestea vor avea loc atât la Muzeul Țării Crișurilor, cât și la Muzeul Memorial „Aurel Lazăr” și vor fi susținute de către meșterii populari din Bihor, Maria Borsos Elena, Ana Florea și Anamaria Agaston, care vor readuce în fața publicului modele și tehnici vechi de realizare a acestui îndrăgit simbol al primăverii. În data de 27 februarie a.c., la Muzeul Țării Crișurilor va avea loc, de la ora 16.00, și un spectacol muzical susținut de elevii Liceului de Arte Oradea (prof. coord. Florina Burdaș). Pentru detalii, înscrieri la ateliere și prezentare PowerPoint: 15-20 februarie 2022, la tel: 0259/706101, între orele 9.00-15.30.
„Dragobetele, numit și cap de primăvară, este asociat cu manifestări precoce ale naturii de a-și urma cursul firesc anual. În calendarul popular data sărbătoririi Dragobetelui e cuprinsă temporal între 24 februarie și 1 martie. Această variațiune este dată de zona de referință și de condițiile climatice ale acesteia. Astfel, într-o regiune muntoasă cu ierni mai lungi, Dragobetele va avea o dată mai aproape de luna martie, iar într-o regiune mai joasă, de câmpie, va fi marcat mai timpuriu, în luna februarie.
În lumea necuvântătoarelor se consideră că la data de 24 februarie păsările încep să se adune în stoluri zgomotoase pentru a-și căuta perechea și a forma cuiburi pentru a depune ouă. Prin acesta o nouă generație are șansă la viață.
În plan uman, în ziua de Dragobete este permis ca tinerii – băieți și fete – să se grupeze în cete și să pornească spre pădure cântând și chiuind într-o mare veselie. Fetele adună primele plante de primăvară, muguri numiți dragobeți și chiar zăpadă rămasă netopită. Cu apa obținută din topirea zăpezii fetele și femeile tinere se vor spăla pentru a fi frumoase și plăcute întregul an. Flăcăii se vor substitui Dragobetelui și vor striga „Dragobetele sărută fetele”, sperând să obțină câte un sărut de la tinerele care-i însoțesc.
Mărțișorul este o sărbătoare inclusă în patrimoniul UNESCO din 2017, cu răspândire extinsă pentru România, Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia, areal corespunzător vechii lumi tracice.
În tradiția populară românească mărțișorul și 1 Martie înseamnă începutul noului an agricol, în care țăranul își pregătește uneltele pentru un nou ciclu agrar. În plan mitologic, la 1 martie încep zilele Babei Dochia, personaj imprevizibil, care determină nouă sau douăsprezece zile capricioase din punct de vedere meteorologic. În plan simbolic, șnurul din lână în cromatică alb – roșu al mărțișorului simbolizează anotimpurile anului grupate câte două și restrânse la vară și iarnă. Astfel că vara e reprezentată de culoarea albă, iar iarna de culoarea roșie. În trecutul îndepărtat, firul de lână roșie ar fi fost din lână neagră, iar asocierea alb – negru simboliza binele și răul, care se împletesc în existența umană. În timp, celor două fire răsucite li s-au adăugat mici obiecte, cum ar fi bănuții, pe care părinții îi puneau la mâinile copiilor.
Treptat, rolul de dar al mărțișorului a luat amploare, fiind dăruit de băieți fetelor sau de către fete băieților, în anumite zone ale țării. Se crede că cei care vor purta mărțișoare vor fi feriți de boli, vor fi bogați și norocoși pe parcursul întregului an.
Cele două sărbători prezentate parcurg un timp fluid care se întrepătrunde ca dată calendaristică, dar și ca valoare simbolică, garantând începutul primăverii atât de așteptată după lunga perioadă a iernii” (dr. Sabina Horvath, muzeograf Secția de Etnografie).
Manifestarea este realizată de Muzeul Țării Crișurilor, Secția de Etnografie și Secția de Relații Publice, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Inspectoratul Școlar Județean Bihor și Liceul de Arte Oradea prin elevii voluntari, care vor oferi îndrumări de execuție a mărțișoarelor, alături de prof. Nada Panait.
Taxa de participare la ateliere este 15 lei, iar la prezentările PowerPoint 5 lei, ambele având inclusă și o vizită la muzeu.
