Deși criza ucraineană continuă să se afle pe prima pagină a ziarelor străine, presa internațională a pomenit totuși o retragere de trupe dintr-o altă zonă de conflict. Este vorba despre Mali, un stat african devenit de mai multă vreme scena unor grave conflicte armate. Cotidianul francez Ouest France menționează că, „ieri (joi), președintele Franței, Emmanuel Macron, a confirmat că trupele franceze din cadrul operațiunii Barkhane, împreună cu aliații lor, se vor retrage din Mali, dar că o serie de soldați vor fi remobilizați în Nigerul vecin”. Același ziar subliniază că „mesajul a fost transmis cu ocazia reuniunii la nivel înalt dintre lideri ai Uniunii Europene și ai Uniunii Africane, care se va încheia în cursul zilei de azi” (vineri). Și totuși, potrivit aceluiași ziar, „atunci când a fost întrebat dacă nu cumva crede că ar fi vorba despre un eșec, președintele Macron a ripostat imediat, afirmând că respinge un asemenea termen”. Un alt ziar francez, Le Parisien, precizează că „retragerea trupelor din Mali ar putea dura între 4 și 6 luni”. În opinia jurnaliștilor de la Le Monde, „această plecare stârnește o dublă neliniște: una în privința condițiilor de retragere, o retragere care se va face într-un climat ostil,, iar alta în privința soartei statului Mali, lăsat pe mâna unei junte militare protejate de Moscova, cu tendințe ductatoriale și cu un program de guvernare încă necunoscut”.
Așadar, Moscova este amestecată și în Mali, dar, desigur, pentru cei mai mulți dintre europeni, și nu numai, Ucraina este mult mai aproape. Să vedem, deci, care ar fi cele mai recente evenimente în contextul crizei provocate de Rusia la frontiera cu Ucraina.
„Un atac cu obuze în regiunile separatiste sporește tensiunile dintre Rusia și Ucraina”, titrează cotidianul britanic Financial Times. Ziarul informează că, „ieri (joi), Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc de provocarea unor ciocniri în Donbas, o regiune din estul Ucrainei”. Potrivit aceluiași ziar, „armata ucraineană a acuzat ‚forțele de ocupație rusești’ că dau dovadă de un ‚cinism ieșit din comun’ și că au bombardat o grădiniță, rănind doi civili”. Și tot în Financial Times, „purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ar fi spus că atacul cu obuze stârnește o ‚foarte, foarte mare îngrijorare’”. Referindu-se la același incident, publicația ucraineană Kyiv Post notează că „ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, nu a pomenit nimic despre răniți, dar a condamnat incidentul. „Le cerem partenerilor noștri să condamne imediat încălcarea acordurilor de la Minsk de către Rusia”, a mai spus ministrul făcând referire la acordurile de la Mink din 2014.
Și pentru că am pomenit Minskul, tot Kyiv Post difuzează o informație îngrijorătoare. „Dacă va fi amenințat de Occident, Belarusul ar putea găzdui armament nuclear”, titrează ziarul, citându-l pe președintele belarus, Aleksandr Lukașenko.
Să răsfoim însă și presa rusă. Foarte interesant ni se pare un articol din ziarul moscovit Kommersant, în care suntem informați că, cităm, „Moscova a răspuns propunerilor Washingtonului pe tema garanțiilor de securitate”. Kommersant precizează că „Ministerul rus de Externe l-a convocat, joi, pe John Sullivan, ambasadorul SUA la Moscova, căruia i-a fost prezentat răspunsul Rusiei la propunerile americane”. Documentul are 10 pagini, dar, din păcate, nu ne permitem să îl reproducem integral, așa cum susține că o face Kommersant, ca de altfel și ziarul Nezavisimaia Gazeta. Sugestiv ni se pere totuși titlul articolului, respectiv, „Rusia se va vedea obligată să răspundă, inclusiv prin punerea în aplicare a unor măsuri de ordin tehnico-militar”.
Un prim răspuns pare să ni-l dea tot un ziar rusesc, dar independent de această dată, The Moscow Times. Ziarul anunță că „Bart Gorman, nr.2 printre oficialii ambasadei americane din Moscova, a primit ordin de expulzare”, dar că, „motivele expulzării nu au fost precizate imediat”.
În ziarul The New York Times, un politolog estimează că „actuala criză depășește Ucraina. Ucraina este doar un motiv”, spune el, „dar problema care se pune este mai degrabă legată de Polonia, România și țările baltice. Rușii cred că a sosit momentul să se treacă la revizuirea acordului convenit după încheierea Războiului Rece, astfel încât acesta să se întoarcă în favoarea lor”.
Cât despre Vladimir Putin, iată care este părerea premierului Estoniei, dna Kaja Kallas, așa cum apare ea în publicația US News & World Report: „În opinia mea, este clar că el se bucură că se află în centrul atenției Occidentului, pentru că ani în șir, el fusese într-un anume fel neglijat. Dar acum, când diverși lideri occidentali îl vizitează și când toată lumea face speculații întrebându-se la ce s-o gândi și cam ce-ar mai putea pune la cale… cred că asta îl face cu siguranță să se simtă foarte important”.
Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR
