La München, la Conferinţa pentru Securitate, care a abordat teme precum criza din Ucraina, lupta împotriva pandemiei și evoluția economiei globale, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a discutat despre situația cauzată de consolidarea militară a Rusiei în jurul Ucrainei, ca și despre implicațiile crizei pentru securitatea europeană și internațională, informează El Pais. În același context, vicepreședintele SUA, Kamala Harris, a avertizat că Moscova va suporta costuri economice fără precedent, dacă va alege să invadeze Ucraina, completează Newsweek. Tot la Conferința pentru Securitate de la München, premierul britanic Boris Johnson și-a îndemnat aliații europeni să își intensifice investițiile în apărare, avertizând că prevestirile sunt sumbre, iar o nouă invazie rusească în Ucraina ar reprezenta un pericol extrem pentru lume, notează Politico. În același timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut un calendar clar şi realizabil al aderării ţării sale la NATO, reține Le Soir. Ce trebuie să facă NATO în Marea Neagră, indiferent de modul în care va evolua criza din Ucraina? – întreabă Atlantic Council și opinează că Alianța ar trebui să profite de oportunitatea strategică actuală din regiunea Mării Negre, consolidându-și strategiile de descurajare a Rusiei.
În ultimele zile, Rusia și-a demonstrat capacitatea privind escaladarea conflictului din regiunea Donbas, din estul Ucrainei, semnalează Stratfor, considerând că acest lucru crește probabilitatea unor încălcări suplimentare ale încetării focului, în timp ce Moscova încearcă să folosească amenințarea unei invazii pentru a obține concesii semnificative din partea Kievului și a Occidentului. În plus, Rusia își va extinde exercițiile militare cu Belarusul, implicând aproximativ 30.000 de militari în apropierea graniței cu Ucraina, a declarat guvernul de la Minsk, invocând o creștere a violenței în estul Ucrainei, pe măsură ce confruntarea Moscovei cu Occidentul cu privire la viitorul Europei de Est se adâncește, constată The Wall Street Journal. Exercițiile ar fi trebuit să se încheie, dar Belarusul a declarat că acestea vor continua pe o perioadă nedeterminată, după ce forțele susținute de Rusia au acuzat Ucraina că bombardează zone civile din teritoriile pe care le controlează, explică ziarul american. Rusia susține continuarea convorbirilor, însă nu exclude un răspuns tehnico-militar în cazul absenței unei abordări constructive a SUA cu privire la cerințele sale, menționează ziarul rus Gazeta și adaugă că o asemenea reacție ar putea însemna amplasarea de baze militare în America Latină, lucru care este puțin probabil să fie receptat pozitiv la Washington. Rusia a decis să submineze arhitectura de securitate europeană şi face o tentativă flagrantă de a rescrie regulile ordinii internaţionale, a acuzat preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, citată de France 24. Nu putem lăsa să se întâmple asta, a declarat von der Leyen și a denunţat, de asemenea, o alianţă între China şi Rusia pentru a impune legea celui mai puternic.
China urmărește criza din Ucraina cu ochii aţinţiţi pe culegerea de roade de pe urma tensiunilor, titrează Folha. Promisiunea unei prietenii fără margini a atras atenția la întâlnirea dintre Xi Jinping și Vladimir Putin, din această lună, iar o eventuală invadare a Ucrainei de către Rusia ar putea fi un test important pentru jurămintele de camaraderie dintre Beijing și Moscova, comentează ziarul brazilian. Pentru Kremlin primele semnale sunt promițătoare, întrucât pentru prima dată China s-a opus categoric extinderii NATO, fapt care apare în declarația comună recent adoptată între cei doi lideri, scrie Folha. Totodată, mulți analiști compară situația din Ucraina cu cea din Taiwan, argumentând că lipsa de hotărâre a SUA de a apăra Ucraina de o posibilă invazie rusă ar fi un semnal conform căruia, în cazul unui atac al Beijingului asupra Taiwanului, lucrurile s-ar petrece la fel, continuă Folha. Totuși, analogia dintre Ucraina și Taiwan are limitările sale și, în esență, viitorul Taipeiului nu depinde de felul în care SUA răspund unei eventuale invazii în Ucraina, precizează ziarul brazilian.
La Beijing, Jocurile Olimpice de Iarnă, umbrite de pandemia de coronavirus și de dezbaterea aprinsă asupra meritului Chinei ca națiune gazdă, marcate de victorii, dar și de controverse, s-au încheiat duminică, anunță The New York Times. Competiția sportivă a fost, de asemenea, grevată de tensiuni politice, mai multe țări organizând un boicot diplomatic, fapt pentru care președintele rus Vladimir Putin a participat la ceremonia de deschidere, într-o demonstrație de solidaritate cu omologul său chinez Xi Jinping, împotriva Occidentului, scrie Reuters. Jocurile Olimpice de la Beijing au încercat să unifice lumea, dar au ajuns să-i evidențieze diviziunile, deplânge The Wall Street Journal. După încheierea Jocurilor, torța olimpică se va îndrepta spre Italia, unde Milano și Cortina d’Ampezzo urmează să împartă sarcinile de gazdă în 2026, subliniază USA Today./czaharia/atataru
Cristina Zaharia
