Presa internațională reflectă îngrijorarea întregii lumi referitoare la actuala criză, fluxurile de știri fiind actualizate din oră în oră. Presa rusă scrie că liderii autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk i-au cerut lui Vladimir Putin să recunoască independenţa acestor teritorii, mișcare ce a determinat președintele să convoace Consiliul rus de Securitate, după cum transmite „Rossia-24”. În cadrul Consiliului, Putin a fost ”convins” de oficiali precum Serghei Șoigu, ministrul apărării, sau de Valentina Matvienko, președintele Camerei Superioare a Parlamentului, să semneze decretul privind recunoașterea independenței teritoriilor rusofone din Ucraina Donețk și Lugansk, transmite Tass.
Într-un discurs-fluviu ce a precedat semnarea televizată a decretului de recunoaștere a celor două teritorii, președintele Putin a făcut o incursiune în istoria recentă, susținând că Ucraina modernă a fost creată în întregime de Rusia, mai precis, de Rusia bolșevică, la inițiativa lui Lenin. Apoi, a explicat Putin, înainte și după Marele Război pentru Apărarea Patriei, Stalin a anexat la URSS și a transferat Ucrainei câteva teritorii care anterior au aparținut Poloniei, României și Ungariei, astfel încât Ucraina de astăzi este un construct și nu o realitate istorică – citim pe site-ul oficial Kremlin.ru.
”Ce urmează acum?”, se întreabă Corriere della Sera, încercând să descifreze următorii pași ai Moscovei. ”Actuala declarație reprezintă un pas politic ce marchează sfârșitul acordurilor de la Minsk și care deschide calea intrării trupelor ruse în teritoriul ucrainean. Moscova nu va considera intervenția o invazie, pentru că pentru Rusia, acest teritoriu nu mai aparține Ucrainei”. ”Va fi suficientă o cerere formală de ajutor către Moscova din partea separatiștilor din cele două teritorii pentru ca armata să intervină pentru a proteja populația rusofonă, care în proporție destul de mare deține deja un pașaport rusesc” – reamintește cotidianul italian.
”Ceea ce se întâmplă între Rusia și Ucraina nu prea are legătură cu Ucraina, totul are de-a face cu Rusia și are foarte mult de-a face cu securitatea și cu apărarea Europei și a Occidentului”, se arată în editorialul publicat în Diario de Noticias. ”Moscova a profitat de retragerea americană din Afganistan, de slăbirea legăturii transatlantice și de intenția franceză de a face securitatea și apărarea europeană autonome față de NATO pentru a redobândi importanța pe care crede că ar trebui să o aibă Rusia. Printr-o intervenție foarte energică, dar cu anvergură regională, și-a recăpătat locul în rândul puterilor. Provizoriu sau nu, asta se va vedea”, conchide cotidianul lusitan.
O abordare similară întâlnim și în publicația PENTAPOSTAGMA, care consideră că oricare ar fi deficiențele în prestația de până acum a Rusiei, acestea nu justifică lipsa unei gândiri strategice americane cu privire la Ucraina sau la geopolitică, în general.
„Atâta timp cât Moscova și Washingtonul nu vor cădea de acord asupra unei soluții pentru ieșirea din impas, riscul unui incident din cauza nervozității sau a unui calcul greșit va persista. În acest moment, cel mai bun rezultat non-violent pentru Rusia ar fi dacă, în schimbul unei dezescaladări militare, Occidentul ar forța Kievul să implementeze acele părți din Acordurile de la Minsk care subminează suveranitatea ucraineană”.
Dincolo de Ocean, New York Times avertizează: ”Un atac direct al trupelor ruse ar putea provoca creșteri amețitoare ale prețurilor la energie și alimente, temeri legate de inflație și descurajarea investitorilor – o combinație care amenință investițiile și creșterea economiilor din întreaga lume”. Rusia este un gigant transcontinental cu 146 de milioane de locuitori și cu un arsenal nuclear imens, precum și un furnizor cheie de petrol, gaze și materii prime care mențin fabricile din lume în funcțiune. Dar, spre deosebire de China, care este o putere de producție și care este implicată în lanțuri de aprovizionare complicate, Rusia este un jucător minor în economia globală. Și, ca de obicei, povara cade cel mai greu asupra celor mai vulnerabili. „Oamenii mai săraci cheltuiesc o parte mai mare din venituri pentru alimente și încălzire”, a spus Ian Goldin, profesor de globalizare și dezvoltare la Universitatea Oxford, citat de New York Times./rlambru
- Advertisement -
