Securitatea naţională a Rusiei, niciun moment, nu a fost ameninţată de NATO, cu atât mai puţin de Ucraina. Principala ameninţare la adresa Federaţiei Ruse este preşedintele Vladimir Putin însuşi. Prin declanşarea unui război ofensiv al cărui scop este răpirea unor teritorii, care nu aparţineau Rusiei, Putin nu doar că a încălcat în mod grosolan dreptul internaţional, Memorandumul de la Budapesta (1994) şi Acordul de la Minsk (2015), dar practic s-a autoexclus ca partener de dialog al statelor democratice şi al organismelor internaţionale. Atacarea Ucrainei l-a trimis pe Putin lângă dictatorii piromani ai secolului XX, cum a fost Hitler sau Stalin. De altfel, invazia rusească din zorii zilei de joi, aminteşte de evenimentele de acum 84 de ani, când Uniunea Sovietică – în baza unei anexe secrete a pactului Ribbentrop-Molotov – a ocupat o mare parte a Poloniei, în timp ce Germania nazistă invada ţara dinspre Vest. Ironia soartei este că mare parte a acelui teritoriu cucerit de armata roşie, acum face parte din Ucraina.
Din zorii zilei de 24 februarie a devenit clar pentru toată lumea că în persoana lui Vladimir Putin avem de-a face cu un dictator, care cu mâna de fier a redus la tăcere opoziţia sa din interior (vezi asasinarea jurnaliştilor Ana Politkovskaia şi Pavel Şeremet, a politicianului Boris Nemţov, tentativa de asasinare al activistului Alecsei Navalnîi şi al fostului agent secret, Serghei Skripal), ca, după aceasta să se îndrepte către adevăratul său scop: refacerea Uniunii Sovietice ca Federaţia Rusă. Nu întâmplător a declarat Putin într-un interviu radiofonic că, în interpretarea sa, cea mai mare tragedie a secolului XX a fost destrămarea Uniunii Sovietice, dar el crede că va putea reface acel stat. Rusia cu 142 de milioane de locuitori este o putere mondială medie atât ca populaţie, cât şi din punct de vedere economic, însă noua URSS ar fi un uriaş care ar putea juca un rol dominant în politica mondială – crede Putin.
Argumentul preşedintelui rus, potrivit căruia Ucraina ar fi un stat artificial, care a primit teritoriile sale de la bolşevici, este contrazis flagrant de faptele istorice. Kiev a fost, încă din secolul X, un puternic centru cultural, politic şi economic, atunci când Moscova nici măcar nu a existat. Rusia în mod formal a recunoscut independenţa Ucrainei în 1918, ca, după aceea, Kiev-ul „de bună voie” să intre în componenţa URSS, dar statalitatea Ucrainei a rămas atât de importantă pentru liderii sovietici că, împreună cu Belarus, a devenit membru cu drepturi depline a ONU. De altfel. dacă Ucraina nu ar fi un stat legitim, atunci cum ar putea avea această calitate judeţele Dineţk şi Luhansk, teritorii pe care doar acum câteva zile Putin le-a recunoscut ca state independente.
Vladimir Putin are, însă, probleme mai mari acum decât logica sau istoria. Aşa cum a anunţat preşedintele Comisiei europene, Ursula von der Leyen, urmează „sancţiuni dure” la adresa Rusiei. Consiliul Uniunii Europene va avea, vineri seara,o şedinţă extraordinară, în care se vor stabili în mod concret sancţiunile. Este foarte probabil ca Federaţia Rusă să fie deconectată de reţeaua interbancară SWIFT şi sumele depozitate în bănci occidentale de instituţii şi bănci ruseşti să fie îngheţate, ceea ce ar reprezenta o lovitură grea pentru economia şi aşa şubredă a Federaţiei Ruse. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat recent că a suspendat autorizarea punerii în funcţiune a gazoductului Nord Stream-2, ceea ce înseamnă că Rusia pierde milioanele de euro din Germania, care puteau fi obţinute prin vânzarea gazului. În aceste condiţii, Rusia nu poate stăpâni mult timp o ţară de dimensiuni de 603.700 km².
Aventura ucraineană este dezaprobată nu doar de mare parte a populaţiei ruse, care trebuie să suporte costul acestui război inutil, dar au existat voci critice chiar şi în rândul armatei. Popularitatea lui Vladimir Putin a fost în scădere dramatică şi în 2014. Atunci, însă, ocuparea Crimeei a fost receptată pozitiv de către o mare parte a populaţiei ruse. Situaţia era diferită. Populaţia Crimeei este în proporţie de aproape 90% rusă. În Ucraina era o criză politică, armata ucraineană nu a primit ordin să se apere. Putin practic fără sacrificii a cucerit peninsula. Acum, însă, se poate aştepta la pierderi importante ale armatei ruse, iar ecoul acestora va spori nemulţumirea faţă de Putin.
Este foarte posibil ca, de această dată, Putin să-și fi supraapreciat puterea. Izolat pe plan internaţional şi lipsit de resurse financiare, cu o populaţie sărăcită şi nemulţumită, nu va putea rezista mult timp în fruntea statului.
Székely Ervin, RADOR
