”Lumea se află în fața unui moment de pericol” și este nevoie de ”temperare, rațiune și dezescaladare” a avertizat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, citat de Deutsche Welle. Catalogând recunoașterea de către Rusia a republicilor separatiste Donețk și Lugansk drept o ”violare a integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei”, Guterres a subliniat că ”dacă se extinde conflictul din Ucraina, lumea ar putea vedea crize de o amploare și gravitate cum nu a mai văzut de mulți ani”. Tonul din ce în ce mai critic, remarcat și de New York Times, al secretarului general al ONU la adresa Kremlinului a stârnit iritarea reprezentantului permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia. Potrivit agenției Tass, Nebenzia a susținut că Rusia nu înțelege ce „servicii bune” pentru soluţionarea crizei din Ucraina poate oferi secretarul general al ONU și l-a acuzat pe Guterres că declarațiile sale nu corespund nici statutului și nici atribuţiilor pe care le are.
Între timp ”Occidentul lovește Moscova cu sancțiuni”, titrează Wall Street Journal, în timp ce The Guardian constată că Uniunea Europeană a adoptat un pachet amplu de sancțiuni care merge mai departe decât răspunsul oferit până acum de Marea Britanie și SUA. Potrivit Înaltului Reprezentant pentru politică externă al UE, Josep Borrell, citat de ziarul spaniol ABC, sancțiunile convenite combină „un bun echilibru între un răspuns puternic” la „agresiunea Rusiei împotriva suveranității Ucrainei” și, în același timp, „menținerea unei muniții de rezervă” pentru a crește aceste sancțiuni, în cazul în care Kremlinul va continua escaladarea militară. Totuși pentru moment impactul rămâne limitat atât pentru Moscova, cât și pentru economiile occidentale, constată Le Point, în timp ce Financial Times consideră că ”Occidentul trebuie să dea dovadă de mai multă hotărâre în privința agresiunii Rusiei” întrucât ”se confruntă cu un inamic revizionist care a demonstrat că e capabil să calce în picioare norme și tratate internaționale”. Însă ”întrebarea dureroasă” la care trebuie să răspundă responsabilii de la Washington, Bruxelles și Berlin este ”cum vor putea pedepsi Rusia fără a aduce prejudicii și țărilor lor” constată Frankfurter Rundschau.
În privința impactului economic al escaladării tensiunilor de către Rusia, părerile analiștilor inventariate de cotidianul francez Le Point sunt împărțite. În timp ce agenția de rating Fitch, atrage atenția asupra creșterii prețurilor pe piețele de mărfuri, unde Rusia „joacă un rol critic”, Capital Economics consideră că per total, „impactul economic ar trebui să rămână limitat”, indiferent de sancțiuni, pentru că Rusia rămâne, cu excepția energiei, un jucător minor în comerțul mondial. O analiză a Institutului de la Viena de Studii Economice pentru Europa de Est, publicată de Frankfurter Allgemeine Zeitung și preluată de publicația bulgară Novinite a identificat țările care vor fi cel mai puternic afectate de tensionarea relațiilor cu Rusia. Printre acestea se numără, în primul rând, statele dependente de gazul și petrolul din Rusia, precum Bulgaria, Estonia, Finlanda, Grecia, Lituania, Letonia, Polonia și Slovacia. În plus, o scădere semnificativă a exporturilor de energie din Rusia va avea un impact imediat asupra prețurilor de pe piața mondială, ceea ce va însemna inflație și mai mare. Drept urmare, Ungaria și România au fost avertizate cu privire la o devalorizare puternică a monedelor lor și la creșterea ratelor dobânzilor la obligațiunile de stat, mai notează Novinite.
Cotidianul brazilian O Globo este preocupat de ”redesenarea hărții strategice a planetei, în vigoare de la dispariţia Uniunii Sovietice”. ”În Europa, acest fapt se traduce prin reapariţia Rusiei ca putere militară cu o sferă de influență extinsă la granițele țărilor din Europa de Est care fac parte din NATO”. Iar, ”la celălalt capăt al planetei, totul va depinde de reacția celui mai important actor care va apărea pe noua hartă geopolitică, și anume China”, consideră O Globo, detaliind: ”o slăbiciune americană în a apăra Ucraina și aliații din Est de atacurile rusești ar fi inevitabil interpretată de chinezi drept o măsură a cât de departe ar fi dispuse Statele Unite să meargă pentru a apăra o altă zonă aflată în dispută: insula Taiwan, pe care China o consideră și ea parte a teritoriului său. Dacă Moscova va avea succes cu invadarea Ucrainei, întrebarea evidentă va fi: ce va face Beijingul în privinţa Taiwanului?” se întreabă cotidianul brazilian.
Presa greacă a urmărit îndeaproape prima vizită oficială în România a premierului Kyriakos Mitsotakis, o vizită care, potrivit Naftemporiki, marchează consolidarea prezenței economice și de afaceri grecești în regiune, precum și extinderea cooperării bilaterale într-o serie de domenii. România reprezintă una dintre cele mai importante piețe din regiune, a subliniat premierul grec în fața reprezentanților Camerei de Comerț Româno-Elene, notează Ta Nea. Proto Thema scrie despre întâlnirea dintre Kyriakos Mitsotakis și președintele României, Klaus Iohannis, și remarcă voința comună a celor două țări de a extinde și a aprofunda relațiile bilaterale. Evoluțiile din Ucraina și consecințele lor asupra Europei de Est și sud-estului Mediteranei au dominat discuțiile dintre premierul grec și omologul său român, Nicolae Ciucă, iar în declarațiile comune cei doi au condamnat categoric ultimele acțiuni ale Rusiei în criza ucraineană, scrie To Vima. Același ziar comentează că dorința de consolidare a relațiilor dintre Grecia și România a fost evidențiată și de faptul că în vizita la București premierul elen a fost însoțit de cinci miniștri. Printre aceștia, s-a aflat și ministrul grec pentru protecția civilă, Christos Stylianidis, care a semnat un memorandum de înțelegere și colaborare cu secretarul de stat pentru situații de urgență, Raed Arafat. Cu această ocazie, după cum relatează postul de televiziune Sky, Christos Stylianidis și-a exprimat recunoștința profundă ”pentru susținerea oferită Greciei de România” în cazul incendiilor catastrofale din vara trecută. ”Pompierii dvs au lăsat cele mai bune impresii în Grecia datorită profesionalismului lor, cunoștințelor și determinării lor” a mai spus Stylianidis, citat de Sky.gr.
Carolina Ciulu
