Războiul din Ucraina se află în centrul atenției presei internaționale, care urmărește evoluția situației de pe teren, reacțiile internaționale și demersurile privind organizarea, luni, a unei întâlniri a delegațiilor ucraineană și rusă. În timp ce lupte importante se dau la Kiev și în al doilea mare oraș al Ucrainei, Harkiv, delegații din Ucraina și Rusia se pregătesc să se întâlnească pentru a discuta despre situația din teren și un posibil acord de încetare a focului, arată The New York Times. Cele două părți au convenit ca discuțiile de luni să aibă loc fără precondiții și să fie organizate într-o locație secretă, la granița dintre Ucraina și Belarus. Potrivit agenției ucrainene RBC, președintele Volodimir Zelenski a declarat că nu crede în rezultatul întâlnirii cu delegația rusă. „Dar să încerce. Pentru ca, ulterior, niciun cetățean al Ucrainei să nu creadă că eu, în calitate de președinte, nu am încercat să opresc războiul, în momentul în care a existat o șansă, deși mică”. Potrivit lui Zelenski, liderul regimului de la Minsk l-a asigurat că nu va exista nicio ofensivă de pe teritoriul Republicii Belarus în timpul întâlnirii.
Discuțiile au loc în contextul care președintele Rusiei a decis să ordone plasarea forțelor de descurajare ale armatei în stare de alertă, acuzând Vestul de acțiuni și declarații “neprietenoase”. TASS amintește că Vladimir Putin a invocat “declarații agresive” ale Vestului și “acțiuni neprietenoase împotriva Rusiei în sfera economică”. „Oficialii de rang înalt ai principalelor țări NATO îşi permit să facă declarații agresive la adresa țării noastre, prin urmare le ordon ministrului apărării și șefului Statului Major al Forțelor Armate Ruse să plaseze forțele de descurajare ale Armatei Ruse în regim special de serviciu”. După cum menționează La Libre Belgique, citând ministerul Apărării din Rusia, acestea sunt un ansamblu de unităţi al căror scop este de a descuraja un atac contra Rusiei, „inclusiv în caz de război care ar implica utilizarea de arme nucleare”. Aceste forţe sunt echipate cu rachete, bombardiere strategice, submarine şi nave de suprafaţă. Pe plan defensiv, ele cuprind un scut antirachetă, sisteme de control spaţiale, de apărare antiaeriană şi antisatelit.
Comentând decizia preşedintelui Rusiei, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit la CNN despre “o retorică periculoasă” și “un comportament iresponsabil” din partea lui Vladimir Putin, care se adaugă situației deja grave din teren. De peste ocean, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, citată de ABC News, a declarat că decizia anunțată de președintele Rusiei „este o parte a unui model de a inventa amenințări care de fapt nu există”. “Acesta este un model pe care l-am mai întâlnit la preşedintele Putin în cursul conflictului. El inventează amenințări care nu există pentru a-și justifica agresiunea”.
Uniunea Europeană extinde sancțiunile la adresa Rusiei, președinta Comisiei Europene, citată de The Guardian, anunțând că aproape toate țările membre vor închide spațiul aerian pentru avioanele rusești. În același timp, șeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, propune aplicarea de noi sancțiuni economice Belarusului și oligarhilor ruși, alocarea unor ajutoare pentru achiziția de armament și echipamente de protecție dar și interzicerea canalelor media rusești Sputnik și Russia Today la nivelul UE, scrie Reuters. La rândul său, cancelarul Germaniei anunță două decizii extrem de importante, alocarea unui fond suplimentar de 100 de miliarde de euro destinat modernizării armatei germane și deschiderea a două noi terminale de gaz lichefiat. Potrivit Deutsche Welle, Germania a fost criticată în repetate rânduri de SUA și alți aliați NATO pentru că nu își majorează suma alocată din PIB pentru apărare. Pe de altă parte, prin modernizarea a două porturi pentru a putea primi gaz natural lichefiat, Germania arată că dorește să își diminueze dependența energetică de Rusia, comentează Politico. „Germania este cea mai dependentă țară din UE de gazul pompat direct din Rusia, ceea ce înseamnă că economia sa este extrem de expusă unei întreruperi a furnizării. Compensarea cu LNG adus pe vapoare din Qatar sau SUA necesită o capacitate de primire a acelui gaz”.
Turcia își schimbă discursul față de criza ucraineană, vorbind pentru prima dată despre un război în această țară. Într-un declarație pentru postul CNN Türk, ministrul turc de Externe, Mevlüt Çavuşoğlu, a afirmat că Turcia va pune în aplicare prevederile Convenției de la Montreux, care îi permite să limiteze navigaţia prin strâmtori, din cauza războiului din Ucraina. Çavuşoğlu a precizat că „dacă o navă de război se întoarce la baza sa dintr-o țară beligerantă, atunci trecerea nu poate fi împiedicată. Aici este clar, dacă nava este înregistrată sau nu la acea bază. Trebuie ca acea navă să nu ia parte la lupte după ce anunță că trece de strâmtori și se îndreaptă spre bază”. Totodată, declarația responsabilului de la Ankara marchează o schimbare de poziție a Turciei, el afirmând că „Deja s-a transformat într-un război. Nu este o operațiune militară, este în mod oficial stare de război”. Până în prezent, autoritățile din Turcia au folosit sintagma “operațiuni militare rusești” însă utilizarea termenului de „război” deschide calea pentru aplicarea prevederilor Convenției de la Montreux, comentează Reuters.
Pe fondul anunțului că mai multe bănci rusești vor fi excluse din sistemul internațional SWIFT și că vor fi blocate activele din străinătate ale Băncii Centrale a Rusiei, locuitorii Moscovei și ai altor orașe importante fac cozi la bancomate și ghișee pentru a retrage bani, de teama unui colaps al monedei naționale și a imposibilității de a utiliza sistemele internaţionale de plată, arată Financial Times. “Căutarea de bani lichizi a continuat în weekend după ce țările UE au convenit asupra unor măsuri pentru a limita posibilitatea Băncii Centrale a Rusiei să își folosească rezervele din străinătate și pentru a decupla unele bănci rusești de sistemul internațional SWIFT. În schimb, Banca Centrală a Rusiei dă asigurări că are suficiente rezerve de capital și lichidități pentru a funcționa în orice situație”, mai scrie Financial Times.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
