Blocată în organizațiile internaționale, în lumea financiară și la evenimentele sportive și culturale, Rusia se confruntă cu o presiune internațională din ce în ce mai mare, pe măsură ce luptele se intensifică în Ucraina, semnalează Courrier International. Izolarea crescândă a Rusiei pe scena internațională se simte inclusiv la ONU, unde a avut dificultăți în a-și găsi aliați, observă Le Soir. Moscova, încolțită, și-a apărat acțiunile, căutând cu disperare o mână de susținători printre celelalte regimuri autoritare de pe planetă: Siria, China, Cuba, Iran, Coreea de Nord, Birmania, Sudan, Venezuela sau Nicaragua, notează cotidianul belgian. Dacă argumentele Moscovei au avut dificultăți în a găsi un ecou în rândurile Adunării Generale a ONU, ambasadorul Ucrainei la ONU, Serghei Kisliţa, a atenționat că,”dacă Ucraina nu supraviețuiește, nici Națiunile Unite nu vor supraviețui”, și a îndemnat restul lumii să „salveze democrația și să apere valorile în care credem toți”, citează ABC. Pentru Moscova, vești proaste vin și din partea Curții Penale Internaționale (ICC), care a anunțat că va deschide „o anchetă asupra acuzațiilor de crime împotriva umanității în legătură cu invadarea Ucrainei de către Rusia”, relatează Politico. Totodată, legislatorii europeni salută apelul lui Volodimir Zelenski pentru aderarea imediată a Ucrainei, titrează Newsweek, iar Dnevnik notează că președinții a opt țări din Europa Centrală și de Est au cerut statelor membre UE să acorde imediat Ucrainei statutul de țară candidată și să înceapă negocierile de aderare. La rândul său, România sprijină fără rezerve integrarea Ucrainei, dar și a Republicii Moldova și a Georgiei, în UE, adaugă EFE.
Între timp, Înaltul Comisariat pentru Refugiați al ONU (UNHCR) a informat că peste jumătate de milion de persoane au fugit de războiul din Ucraina, anunță La Libre Belgique. Polonia găzduiește cel mai mare număr de refugiați sosiți de la începutul invaziei ruse, refugiați primind și România, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, plus alte țări, spre care refugiaţii şi-au continuat drumul după ce au trecut graniţa ucraineană către alte ţări europene, consemnează ziarul belgian. Pe de altă parte, aproape 80.000 de ucraineni care au lucrat sau au locuit temporar în străinătate s-au întors în patria lor, pentru a se alătura forțelor armate, altor formațiuni militare și forțelor teritoriale de apărare, notează Korrespondent, de la Kiev.
Comunitatea europeană își intensifică livrările de arme în Ucraina, în ciuda amenințărilor rusești, scrie EUObserver, opinând că se poate spune că asistăm la afirmarea în plan militar a UE, în timp ce Germania își mărește cheltuielile pentru apărare, iar Finlanda și Suedia iau în considerare aderarea la NATO. România trebuie să își majoreze cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB, de la 2% cât este în prezent, a declarat președintele Klaus Iohannis, citat de Reuters, iar Magyar Nemzet anunță că primii soldaţi francezi au sosit în România, la baza Mihail Kogălniceanu, în zona Mării Negre, unde se află deja staţionaţi peste 1.000 de soldaţi americani. Și Belgia va trimite 200 de soldaţi pentru grupul permanent de luptă condus de Franţa, adaugă ziarul maghiar. Dacă Putin nu va fi oprit, există pericolul ca armatele sale să se apropie mai mult de cei mai expuși membri ai NATO, care au fost cândva națiuni captive ale blocului sovietic, dar acum sunt membre ale Uniunii Europene: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Bulgaria, subliniază Atlantic Council.
Pe marginea sancțiunilor economice occidentale, mai multe grupuri majore au anunțat că își vor suspenda activitățile în Rusia, relatează Les Echos, iar Windows Central anunță că, în baza noilor reglementări privind controlul exporturilor, impuse de agenția americană OFAC, mai multe corporații ar putea suspenda livrarea de cipuri către Rusia, ceea ce ar lovi semnificativ economia rusă pe termen lung, întruncât companiile sale nu și-ar mai putea actualiza, înlocui sau extinde utilizarea serverelor pentru cloud și stocarea datelor. Îngrijorați de repercusiunile economice ale sancțiunilor occidentale, unii dintre miliardarii ruși încep să ridice vocea împotriva războiului, constată Courrier International. Cei 116 miliardari ai Rusiei au pierdut deja multe miliarde de dolari, dar acesta este numai vârful aisbergului, contabilizează Forbes. Monedele din Asia Centrală simt o presiune puternică din cauza prăbușirii rublei, sancțiunile împotriva Rusiei afectându-i rapid pe aliații săi din Asia Centrală, menționează Eurasianet. Prejudiciul cauzat de sancțiunile internaționale asupra rublei seamănă niveluri variate de alarmă pe piețele valutare din Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan, ale căror economii sunt strâns legate de cea a Rusiei, aceste reverberații apărând exact în momentul în care unii dintre cei mai loiali parteneri strategici ai Moscovei se luptau să revină pe drumul cel bun, în urma tumultului cauzat de pandemia de COVID-19, detaliază Eurasianet. Pe termen lung, penalitățile economice pot degrada și capacitatea Moscovei de a-și proiecta puterea în străinătate, crede Foreign Affairs. Având în vedere că armata Rusiei este deja desfășurată în Ucraina – și există puține perspective pentru o schimbare dramatică a politicii externe a Rusiei în timp ce Putin este în funcție – sancțiunile sunt acum mai puțin un instrument de schimbare a comportamentului și mai degrabă unul care vizează uzura economică și tehnologică, explică revista americană. Obiectivul lor principal nu mai este doar acela de a descuraja Moscova să întreprindă anumite acțiuni, ci și de a modifica drastic legăturile comerciale și de investiții dintre Rusia și Statele Unite și aliații lor – în avantajul geopolitic al acestora din urmă, adaugă Foreign Affairs. Washingtonul și alții săi pot miza pe faptul că sancțiunile vor înrăutăți poziția Rusiei în competiția pe termen lung cu țările occidentale, reducând capacitatea generală a Moscovei de a-și finanța puterea militară și de a-și proiecta puterea, scrie Foreign Affairs.
Războiul din Ucraina dezvăluie, de asemenea, viziunile concurente ale Rusiei și Chinei privind viitorul Eurasiei, titrează Stratfor. China vede zona continentală ca pe un coridor larg de rute comerciale care leagă Pacificul și Atlanticul, iar discuțiile despre noile dinamici ale unui nou război rece subminează capacitatea Chinei de a crea legături economice și politice în Eurasia prin investițiile sale în infrastructura Centura şi Drumul. După impunerea sancțiunilor economice împotriva Rusiei, Beijingul nu are nici mijloacele, nici, poate, voința de a permite Moscovei să le ocolească în totalitate, deși le poate atenua, crede Le Monde. China salută probabil dependența crescută a Moscovei de schimburile cu Beijingul, dar nu are niciun interes să-și sacrifice relația cu occidentalii, subliniază ziarul francez. În chestiuni monetare, ca și în energie, China poate, prin urmare, să ușureze povara Moscovei, dar nu să îi șteargă datoria. Mai mult, scrie Le Monde, potrivit americanilor și europenilor, băncile chineze – publice – nu par, deocamdată, dornice să-i ajute pe ruși să ocolească sancțiunile financiare.
RADOR – Cristina Zaharia
