Vrând-nevrând, istoria războaielor este şi istoria personalităţilor. În situaţii extreme, oamenii au nevoie de modele. Liderii politici pot fi astfel de modele, în cazul unor războaie. Istoria conflagraţiei din cel de al Doilea Război Mondial nu se poate despărţi de personalitatea lui Hitler, Stalin sau Churchill. La fel războiul din Ucraina este indisolubil legat de două personalităţi, două modele diametral opuse: Vladimir Putin, preşedintele rus şi Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei. Interesant este faptul că cei doi lideri, acum, luptă pentru supravieţuirea lor. Primul din punct de vedere politic, iar cel de al doilea din punct de vedere fizic. Dar cine sunt ei?
Ţarul postsovietic
Vladimir Putin, în timpul URSS, a lucrat în cadrul serviciilor secrete sovietice. A fost un agent nu foarte important în fostul RDG. Socializarea lui s-a întâmplat în perioada când URSS a fost o superputere mondială şi secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice a avut prerogative practic nelimitate. Sistemul comunist a fost unul unipersonal, caracterul, temperamentul liderului a generat linia politică a întregului imperiu. De exemplu, în timpul lui Leonid Brejnev, se practica un socialism mai rigid, neliberal, iar odată cu venirea lui Mihail Gorbaciov tendinţele reformiste au fost lăsate să se exprime. Din acest punct de vedere, modelul lui Putin a fost liderul autoritar, care nu se integrează în sistem, ci care modelează sistemul.
Pe de altă parte, spre deosebire de generaţia de lideri sovietici, care au trăit în timpul celui de al Doilea Război Mondial, Putin nu avea amintiri despre ororile luptelor, despre dramele omeneşti şi distrugerea de vieţi. Hruşciov şi Brejnev având această experienţă au fost mai reţinuţi şi nu au apăsat pe butonul roşu al maşinăriei de război. De exemplu, în timpul crizei rachetelor nucleare amplasate în Cuba din 1962, oricât de tensionată a fost situaţia, până la urmă sovieticii au cedat şi astfel au evitat declanşarea unui nou război mondial. Pentru Vladimir Putin, însă, războiul este un mijloc – e adevărat extrem, dar utilizabil – pentru realizarea scopurilor politice, el nu are reţineri morale sau existenţiale de a folosi şi acest instrument, când interesele lui o cer. De altfel, ca fost agent KGB, Putin s-a putut obişnui cu faptul că vieţile, destinele oamenilor nu sunt decât cifre în rubrica de pierderi, atunci când este vorba despre interesele statale.
În slujba poporului
Aşa cum a remarcat revista germană Focus, Volodimir Zelenski de mult a devenit erou, întrebarea este dacă va supravieţui războiul. Cariera lui a început ca actor, comediant. A jucat în mai multe seriale – mare parte scrise de el – în care a ironizat personalităţile politice contemporane. Cel mai cunoscut dintre acestea a fost „În slujba poporului”, care timp de patru ani a fost rulat pe o televiziune comercială din Ucraina. În acel serial, Zelenski juca un tânăr profesor de istorie, care dintr-o dată devine preşedintele Ucrainei. Numele personajului jucat de actualul preşedinte era Vasili Goloborogkin (cuvântul goloborogkin înseamnă „încă, nici nu a mijit mustaţa”, sugerând că este un personaj fără experienţă politică). Acesta în film nu mergea la palatul prezidenţial într-un convoi de maşini negre, ci pe bicicletă sau cu troleibuz. Se comporta ca un „civil” şi nu ca un politician.
Se pare că Zelenski nu a învăţat acest rol, ci a fost în personalitatea lui. În campania electorală, a evitat discursurile geopolitice, nu a vorbit despre integrarea în NATO sau relaţiile cu Rusia, ci despre problemele cotidiene ale oamenilor şi a criticat corupţia şi pe oligarhii fostului preşedinte Petro Poroşenko. A avut succes pentru că a câştigat alegerile în turul doi cu 74% dintre voturi. Analiştii erau, atunci, de părere, că Zelenski, având ca limbă maternă cea rusă şi lucrând la o televiziune care era în proprietatea unui om de afaceri apropiat lui Putin, ar fi mai degrabă simpatizant al Moscovei decât al Occidentului. Cu toată acestea, Putin niciodată nu l-a agreat pe fostul actor, pe care l-a considerat un cabotin, un clown şi nu un politician.
Zelenski s-a socializat într-un mediu total diferit de Putin. El nu a lucrat în aparatul de stat, dimpotrivă se comporta cu oarecare dispreţ faţă de „slujitorii profesionişti ai poporului”. Era şi în mare parte a rămas civil. A rămas civil şi atunci când a refuzat oferta Statelor Unite să părăsească în siguranţa Kiev-ul, ci a rămas în capitală, a îmbrăcat un polo verde şi transmite mesaje plin de emoţie şi pasiune, prin care îi încurajează pe ucraineni să lupte pentru libertatea lor. Membrii Parlamentului European au aplaudat în picioare mesajul video al preşedintelui Zelenski, care ştie că este ţinta nr. 1 al lui Putin.
În serialul de televiziune, caracterul personificat de Zelenski nu poate să ducă la capăt reformele, de aceea trebuie să demisioneze. Acum, încă nu ştim care va fi soarta lui Zelenski în luptă cu Vladimir Putin. Un astfel de scenariu nu a putut fi prevăzut de niciun autor.
Székely Ervin, RADOR
