Situația de pe frontul din Ucraina ține în continuare prima pagină a marilor cotidiene internaționale. ”Putin n-a plănuit un asemenea război, iar acum habar nu are cum să-i pună capăt” este premisa de la care pleacă analiza publicată în The Guardian. ”Observatorii independenți cred că pentru armata rusă va fi un marasm dezastruos. Potrivit unor informații credibile parvenite din Moscova, există facțiuni din jurul Kremlinului care recunosc asta. Aceleași surse afirmă că Putin s-a izolat de disidenți. În halucinațiile sale naționaliste, granițele sovietice sunt niște răni făcute patriei slave de către Vestul malefic. Măcelărirea Ucrainei este un act de cruntă răzbunare”, conchide cotidianul britanic.
Sub titlul: ”Ghid de conversație ruso-ucrainean”, Kommersant analizează eforturile diplomatice de soluționare a crizei din Ucraina. În ajunul convorbirilor ruso-ucrainene din Antalia, Volodimir Zelenski a dat de înțeles că este posibil să renunțe la aspirațiile de a intra în NATO în cazul obținerii de garanții de securitate pentru țara sa și este de acord cu un compromis în legătură cu Donbas și Crimeea. Deocamdată nu este clar dacă se va mulțumi sau nu Moscova cu aceste concesii. Cu atât mai mult cu cât deocamdată nu se poate ajunge la o înțelegere nici măcar în legătură cu un armistițiu provizoriu”, reamintește publicația moscovită.
Cum eforturile diplomatice par deocamdată să nu ducă la niciun rezultat,
”Statele Unite și aliații lor din cadrul Pactului Nord-Atlantic încearcă să găsească modalități prin care să ajute Ucraina să se apere fără ca ei să fie atrași într-un război de amploare împotriva Rusiei”, scrie New York Times într-un articol care prezintă vizita vicepremierului american Kamala Harris în Polonia și România. Publicația reamintește că statele NATO au respins deja eventualitatea unei intervenții directe împotriva forțelor ruse, inclusiv stabilirea unei zone de interdicție a zborurilor în spațiul aerian al Ucrainei. ”Chiar dacă nicun avion de război nu va fi trimis în Ucraina, Polonia rămâne un punct sensibil în eforturile NATO de a veni în ajutorul Ucrainei și de a respinge Rusia”, subliniază principalul cotidian nord-american.
La rândul său, US NEWS & WORLD REPORT subliniază că vicepreședinta Statelor Unite se va consulta cu liderii de la Varșovia și București în privința măsurilor următoare de ripostă la invazia Rusiei în Ucraina, ea dorind totodată să îi asigure pe cei doi aliați de sprijinul Washingtonului, Polonia și România fiind statele membre ale NATO situate cel mai la est.
Despre consecințele în plan economic ale războilui citim în cotidianul financiar elen OIKONOMIKOS TACHYDROMOS: ”Un domino de consecințe pe piața mondială a alimentelor”: ”Conflictul din Ucraina amenință producția globală de cereale, furnizarea de uleiuri comestibile și exporturile de îngrășăminte, cu o creștere fulminantă a prețurilor mărfurilor după ce Ucraina a anunțat că a interzis exporturile pentru o gamă largă de produse agricole, inclusiv orz, zahăr și carne până la sfârșitul anului”. ”Războiul, pe lângă întreruperea transporturilor de produse din regiunea Mării Negre, pune în pericol și perspectivele recoltelor viitoare, deoarece prețurile la îngrășăminte cresc, iar producțiile sunt diminuate de creșterea bruscă a gazelor, care sunt esențiale pentru multe produse”.
”Ce legătură este între luptele aprige din inima Europei şi relaţiile de la câteva mii de kilometri dintre Washington şi Caracas?” se întreabă France24, oferind imediat explicația: ”E vorba de petrol şi mai ales de embargoul decis de Washington pe exporturile ruseşti de hidrocarburi.
Administraţia americană se gândeşte să suspende sancţiunile care apasă asupra Venezuelei, în schimbul reluării exporturilor de petrol spre Statele Unite în interesul „securităţii energetice americane”. ”Washingtonul trage cu ochiul spre Venezuela pentru a se lipsi de petrolul rusesc”, comentează publicația franceză neașteptata dezghețare a relațiilor dintre Washington și Caracas.
Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR
