Primele negocieri directe între miniştrii afacerilor externe rus, Serghei Lavrov, şi ucrainean, Dmitro Kuleba, s-au terminat „fără progrese privind încetarea focului”, constată La Libre Belgique, în timp ce Washington Post avertizează că ”războiul intră într-o etapă mai sumbră și mai dificilă, cu lovituri mai mortale și de mai lungă durată, devastând Ucraina și provocând o criză umanitară masivă”. După bombardarea maternității din Mariupol, Rusia a intensificat joi atacurile, crescând numărul morților în rândul populației civile, notează și Wall Street Journal, în timp ce New York Times scrie despre situația disperată a ucrainenilor rămași în orașele bombardate care nu mai au mâncare și apă, fiind nevoiți să topească zăpadă pentru a avea ce să bea. La Mariupol, victimele războiului sunt îngropate în gropi comune la marginea orașului pentru că atacurile continue lansate de forțele rusești de ocupație nu permit organizarea unor înmormântări normale, transmite agenția ucraineană Unian. Cu toate acestea, potrivit agenției ruse Tass, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov a susținut în conferința de presă de după întâlnirea cu omologul său ucrainean că ”Rusia nu a atacat Ucraina și nici nu intenționează să atace alte țări” și a justificat atacul asupra maternității din Mariupol prin faptul că aceasta ”a fost folosită ca bază de către Batalionul Azov”. Ziarul ucrainean Evropeiska Pravda analizează declarațiile lui Lavrov și conchide că ”acesta a confirmat, practic, că bombardarea spitalului de copii și a maternității din Mariupol a fost o decizie deliberată și intenționată a armatei ruse”, ca și cum ar fi fost vorba de un obiectiv militar. Deși ”a recunoscut că a văzut reportajele din Mariupol, care arată exact contrariul, pentru că peste tot se puteau vedea femei în travaliu rănite în urma bombardamentelor ruseşti”, Lavrov ”a susținut că imaginile respective sunt o manipulare”, ceea ce înseamnă, în opinia Evropeiska Pravda, că ”Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei nu intenţionează să ţină cont de indignarea unei lumi întregi față de cinismul cu care armata rusă a bombardat spitalul din Mariupol”.
”Este evident pentru noi că rușii comit crime de război în Ucraina” a declarat vicepreședintele american Kamala Harris la o conferință de presă susținută la Varșovia alături de președintele polonez Andrzej Duda. Ea a mulțumit Poloniei pentru ajutorul acordat celor aproape 1,5 milioane de refugiați ucraineni și a subliniat că prin ceea ce a făcut Putin atacând Ucraina, ”Rusia a devenit mai slabă, iar NATO mai puternică”, notează Daily Mail. Cotidianul britanic menționează totodată că vineri, vicepreședintele american Kamala Harris se va afla în România, unde va avea o întrevedere cu președintele Klaus Iohannis. ”Obiectivele lui Harris în Europa: diplomația și consolidarea flancului estic al NATO”, titrează Voice of America, în timp ce Las Vegas Sun comentează că ”vizita intempestivă a lui Harris în Polonia și România a fost caracterizată de Casa Albă drept o șansă pentru vicepreședintele american de a se consulta cu doi dintre liderii din țările NATO de pe flancul estic în legătură cu criza umanitară în creștere cauzată de invazia rusă în Ucraina”.
”Începe o nouă prietenie – Varşovia a schimbat Budapesta cu Bucureștiul”, titrează cotidianul maghiar Nepszava, comentând că ”apropierea bruscă şi spectaculoasă polono-română” este ”poate cea mai mare lovitură şi, totodată, cea mai mare pierdere de prestigiu pentru guvernul populist de la Budapesta”. Aliat inițial cu Budapesta ”în lupta comună împotriva Uniunii Europene dusă în numele democraţiei iliberale”, guvernul de la Varșovia ”a fost trezit brusc la realitate de războiul din Ucraina și pericolul rusesc de la granițele sale”, și ”și-a dat seama că sprijin şi apărare poate aştepta doar de la organizaţiile în care Polonia a devenit membru în mod voluntar, respectiv Uniunea Europeană şi NATO”, scrie ziarul maghiar. Observând ”tergiversarea, manifestările ambigue şi izolarea de care au dat dovadă premierul Viktor Orbán şi ministrul de externe, Péter Szijjártó, faţă de eforturile internaţionale depuse pentru creşterea capacităţilor de apărare ale Ucrainei”, Varşovia a înțeles de asemenea că ”are nevoie şi de un aliat extrem de apropiat în regiune, așa că a acţionat rapid şi a schimbat brusc Budapesta cu Bucureştiul”, mai notează Nepszava. Cotidianul maghiar observă că în timp ce ”la București și Varșovia vin întruna politicieni străini”, ”capitala Ungariei a fost în mare măsură evitată de toți factorii de decizie de rang înalt europeni sau nord-americani”.
”Uniunea Europeană face eforturi pentru a aprofunda unitatea în domeniul apărării și al energiei”, titrează Financial Times, în timp ce Les Echos notează că reuniți într-un summit informal la Versailles, liderii europeni caută soluții pentru adaptarea la șocul războiului din Ucraina și pentru a limita impactul acestui conflict asupra economiilor europene. Potrivit Reuters, UE intenţionează să renunţe la combustibilii fosili din Rusia până în 2027, urmând să prezinte în luna mai un plan în acest sens, după cum a declarat, joi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
”Panica i-a determinat pe români să formeze cozi la benzinării”, titrează Euractiv, detaliind că miercuri, ”mii de șoferi au stat la coadă, uneori blocând și prima bandă a carosabilului” ”din cauza zvonurilor că prețul benzinei și motorinei va exploda peste noapte”. ”Unii au fost fotografiați umplând recipiente mari, chiar și tomberoane, după ce pe rețelele sociale fuseseră postate poze cu prețuri de 11 lei per litru”, mai scrie site-ul european de știri. Notând că premierul Nicolae Ciucă a dispus controale la benzinării, Euractiv redă declarațiile purtătorului de cuvânt al guvernului cum că „Nu există motive întemeiate pentru o creștere accelerată a prețului în România, întrucât avem stocuri suficiente de combustibil […] Guvernul român nu va permite nici o tentativă de speculă pe piață”.
Carolina Ciulu, RADOR
