Evoluția războiului din Ucraina și parcursul negocierilor pentru încetarea focului rămân în atenția presei internaționale. După ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat, prin videoconferință, Congresului american, pentru a solicita mai mult sprijin, președintele SUA, Joe Biden, a aprobat un nou ajutor militar, în valoare 800 de milioane de dolari pentru Kiev, informează Stars and Stripes. Tot de la Kiev, liderul ucrainean s-a adresat Bundestagului german, anunță Courrier International. În discursul său, Zelenski i-a reproșat cancelarului german Olaf Scholz faptul că „țările de peste ocean s-au dovedit a fi mai aproape decât Germania” și a făcut aluzie la existența unui nou zid care desparte Europa în două și care se adâncește cu fiecare bombă care cade peste Ucraina, adaugă Courrier International. În același timp, preşedintele ucrainean a declarat că, în negocierile cu Rusia, Ucraina urmărește încheierea războiului, garanții de securitate și restabilirea integrității sale, citează Ukrainska Pravda. Între timp, într-un interviu acordat ziarului Le Parisien, ministrul francez al afacerilor externe, Jean-Yves Le Drian, acuză Rusia că simulează negocierile, în discuţiile purtate cu Ucraina, încercând să câștige timp în acest mod. Totodată, ministrul francez a afirmat, în Le Parisien, că este important să se mențină deschise canalele de convorbiri cu Vladimir Putin și a subliniat că acest lucru este esențial pentru a trage Rusia la răspundere pentru acțiunile sale.
În context, Parlamentul Lituaniei a adoptat, cu unanimitate de voturi, o rezoluție prin care cere ONU să ia imediat măsuri de securizare a spaţiului aerian ucrainean, pentru a opri uciderea civililor, notează Korrespondent, iar RBC adaugă că ministrul de externe leton, Edgars Rinkēvičs, a subliniat necesitatea ca aliații Ucrainei să furnizeze mai multe arme pentru apărare. În plus, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat o întărire substanţială, în lunile următoare, a dispozitivului militar al Alianţei în Europa de Est, ca reacţie la invazia Rusiei în Ucraina, reține La Libre Belgique, iar Air Force Magazine subliniază că prezența trupelor americane pe flancul estic al NATO trebuie extinsă, pe fondul temerilor de represalii. Occidentul trebuie să înceapă cea mai mare operațiune de soft-power din istorie, NATO având șansa unei revoluții în viziunea geopolitică, crede The New Statesman. Planificatorii militari ai NATO au început să cântărească opțiuni pentru consolidarea capacităților defensive ale membrilor vulnerabili ai alianței, iar schimbări potențiale ale forțelor care acoperă domeniile terestru, aerian, naval și cibernetic vor fi pregătite pentru deciziile liderilor naționali la summitul NATO de la Madrid, de la sfârșitul lunii iunie, anticipează Defense News. Accelerând eforturile de securizare a flancului estic al NATO, președintele SUA, Joe Biden, va călători, săptămâna viitoare, în Europa pentru a se întâlni cu aliații, pentru a discuta despre răspunsul Occidentului la invazia Rusiei în Ucraina și despre eforturile lor comune de a impune Moscovei costuri mari pentru atacul său, informează CBS News. Ca răspuns la confirmarea de către Casa Albă a viitoarei călătorii a lui Biden în Europa, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a menționat pe Tweeter că „unitatea și coordonarea transatlantică rămân esențiale pentru creșterea presiunii asupra Kremlinului, pentru a opri acest război nejustificat”, citează CBS News.
În cadrul eforturilor de soluționare diplomatică a conflictului din Ucraina și în timp ce administrația Biden examinează relația președintelelui chinez Xi Jinping cu Vladimir Putin, președintele SUA, Joe Biden, va avea o convorbire, vineri, cu liderul de la Beijing, despre invazia Rusiei în Ucraina, între alte probleme, anunță The Wall Street Journal. Prins între Putin și Occident, Xi Jinping se confruntă cu o alegere crucială cu privire la Rusia, crede The New Statesman, iar Stratfor opinează că, în timp ce motive ideologice și strategice fac probabil ca Beijingul să-și continue sprijinul tacit pentru Rusia în războiul din Ucraina, China va încerca, de asemenea, să-și îmbunătățească legăturile cu Occidentul și să respecte sancțiunile împotriva Moscovei, pentru a-și proteja creșterea economică.
Cu ocazia unui turneu european, premierul spaniol Pedro Sánchez a ajuns la București, unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, scrie Noticias de Navarra. Vorbind despre situația din Ucraina, premierul spaniol a subliniat că Vladimir Putin „percepe ca pe o amenințare consolidarea democrației în țări precum Ucraina”, citează EFE. Premierul spaniol a atenționat că președintele rus încearcă să slăbească UE, pentru că el consideră că reprezintă „un proiect geopolitic bazat pe principii și valori opuse regimului său”, detaliază EFE. Având în vedere acest lucru, premierul Sánchez a susținut importanța ca UE să rămână unită, adaugă EFE. Premierul Pedro Sánchez a discutat cu președintele Klaus Iohannis și despre necesitatea identificării de soluții pentru prețul ridicat al energiei electrice, înaintea Consiliului European din 24 și 25 martie, scrie La Cerca. Totodată, Klaus Iohannis l-a asigurat pe Pedro Sánchez de sprijinul României pentru propunerea Spaniei de promovare a interconexiunilor energetice în Uniunea Europeană, ca răspuns la dependența de Rusia, menționează EFE. Cei doi lideri au promis că vor conlucra pentru ca, la Consiliul European, „să se contureze o poziție cât mai puternică și cu măsuri cât mai urgente” pentru scăderea și stabilizarea prețurilor la energie, scrie EFE. În același timp, președintele Iohannis a subliniat că UE trebuie să includă în aceste eforturi și Ucraina și Republica Moldova, două țări extracomunitare care aspiră să adere la UE și ale căror sisteme electrice au fost sincronizate, zilele trecute, cu rețeaua electrică europeană.
(Cristina Zaharia)
