Jurnalistul polonez Jarosław Wolski de la publicaţia Nowa Technika Wojskowa se ocupă de ani de zile cu analiza datelor obţinute din aşa numitul „spionaj alb”. Celălalt nume al domeniului este un acronim englez OSINT (Open Source Intelligence), ceea ce înseamnă culegere de informaţii din surse publice (documente oficiale, reţele de socializare, imagini obţinute de camere de luat vederi industriale sau de sateliţi comerciali etc.). Adunând şi interpredând aceste date, specialiştii pot formula concluzii relevante despre secrete militare sau de stat.
Wolski a declarat pentru portalul polonez Gazeta – citat de NY News – că mai multe firme de analiză au susţinut, încă de anul trecut, că ruşii vor ataca Ucraina. Această informaţie a fost întărită atunci când, sub pretextul unor exerciţii militare, Rusia a masat 200.000 de militari la graniţa cu Ucraina. După părerea lui Wolski, acest număr nu este de ajuns. Potrivit doctrinei militare ruse, era nevoie cel puţin de o armată de trei ori mai mare. Din acest motiv, liderii europeni au crezut că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu va ordona atacul.
Cu toate acestea, serviciile de informaţii americane şi britanice au fost sigure că invazia va avea loc. Se poate presupune că au avut oameni în cercurile puterii sau cel puţin la periferia acestora. Toţi analiştii au fost surprinşi de vehemenţa cu care preşedintele american, Joe Biden, a susţinut că Putin se pregăteşte de război. Americanii şi britanicii au dezvăluit, rând pe rând, planurile Rusiei despre care au aflat. Au anunţat şi faptul că un grup de politicieni pro-ruşi pregătesc o lovitură de stat în Kiev şi plănuiesc împărţirea ţării.
Dezvăluirea informaţiilor serviciilor secrete a fost un element nou în războiul global informaţional – susţine Amy Zegart, colaboratorul Institutului Hoover (a cărei carte „Spioni, minciuni, algoritme” a apărut recent), în publicaţia americană The Atlantic, arătând că dezvăluirea informaţiilor autentice ale serviciilor secrete – în situaţia actuală – are mai multe consecinţe: 1. Prin publicarea faptelor, au prevenit dezinformarea aparatului de propagandă rusă. Una din armele puterii/serviciilor ruseşti este seria de campanii de dezinformare. Demascarea planurilor adevărate ale Kremlinului au perturbat funcţionarea „fabricii de minciuni”. 2. Procedura neobişnuită a serviciilor americane şi britanice l-a deranjat pe Putin şi a făcut să oblige la nişte paşi, care altminteri nu i-ar fi făcut. 3. Publicarea informaţiilor secrete a îngreunat situaţia acelor guverne, care ar fi dorit să evite luarea unei poziţii în acest conflict. Poate că unitatea Occidentului – de exemplu, adoptarea sancţiunilor şi livrările de armament pentru Ucraina – a devenit funcţională tocmai datorită acestor dezvăluiri – este de părere autorul articolului din Atlantic.
NATO – având în vedere posibilităţile sale – s-a pregătit bine. A mărit ritmul livrărilor de armament şi şi-a retras instructorii din Ucraina. Potrivit lui Jarosław Wolski, primele săptămâni al războiului au dovedit falimentul serviciilor de informaţii ruseşti, din cel puţin trei motive: 1. armata ucraineană nu s-a predat, ci a opus o rezistenţă neobişnuit de puternică, motiv pentru care ruşii nu au reuşit să ocupe Kievul, Harkovul şi Mariupolul; 2. Guvernul ucrainean nu a fugit și nu s-a reuşit eliminarea preşedintelui Volodimir Zelenski, dimpotrivă acesta a devenit un erou al mass mediei globale, un simbol al rezistenţei şi al luptei pentru libertate; 3. Ucrainenii – înţelegând aici şi pe milioanele de oameni din partea estică a ţării, în majoritate vorbitori de limbă rusă – resping invazia rusă şi zilnic fac demonstraţii în oraşele ocupate (oamenii îi înconjoară pe militarii ruşi şi le strigă: „Plecaţi acasă!”). Ca atare, conducerea rusă nu a estimat corect situaţia politică şi socială din Ucraina. Probabil că din acest motiv au fost schimbaţi de către Putin şefii serviciilor secrete ruseşti.
Nick Reynolds şi Dr. Jack Watking, angajaţii institutului de politică militară RUSI din Londra sunt de părere că, în urma agresiunii ruse din Ucraina, probabil că protocoalele serviciilor secrete vor fi rescrise în toată lumea. Poate să crească rolul analizei surselor deschise în spionajul politic. Ruşii probabil că au avut mulţi agenţi în rândul liderilor ucraineni, dar acest fapt nu le-a rezolvat problemele. Serviciile de informaţii ale armatei trebuie să studieze mai atent ierarhia, sociologia armatelor inamice. În nici o lună, cinci generali ruşi au fost omorâţi în război. Cei mai mulţi analişti sunt de părere că, din cauza indeciziei şi apatiei în nivelele inferioare ale armatei ruse, soldaţii au un moral scăzut. Din acest motiv, au fost trimişi ofiţeri superiori pe linia frontului, unde în mod normal nu aveau ce căuta.
Székely Ervin
RADOR – 24 martie
