La aproape o lună de la începutul războiului, după ce li s-a adresat deja parlamentarilor americani, germani, britanici și japonezi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut o alocuțiune video în fața parlamentarilor francezi, notează Le Figaro. „Puteți determina Rusia să aleagă pacea, în locul unui război împotriva fraternității, libertății, egalității, a tot ceea ce a făcut Europa unită”, a spus Zelenski, citat de Le Figaro, și a cerut mai multe arme, făcând totodată apel la companiile franceze care funcționează în Rusia să nu mai susțină „mașinăria de război” rusească și să părăsească această țară. În continuare, Zelenski urmează să li se adreseze liderilor prezenți la summitul NATO de la Bruxelles, anunță Interfax-Ucraina. La summitul NATO este așteptat și președintele american Joe Biden, care va participa, de asemenea, la summitul G7, și va susține un discurs în cadrul reuniunii Consiliului European, după care se va îndrepta spre Polonia, anunță ABC News. La Bruxelles, este de așteptat ca Joe Biden să anunțe noi sancțiuni împotriva majorității membrilor Dumei de Stat a Rusiei, scrie The Wall Street Journal și adaugă că președintele SUA își va folosi întâlnirile din capitala belgiană pentru a menține presiunea asupra Chinei, pentru a nu acorda ajutor Rusiei, proiectând astfel un front unit împotriva președintelui rus Vladimir Putin. În ajunul reuniunii NATO, secretarul general Jens Stoltenberg, citat de Defense News, a subliniat că Alianța ia decizii suplimentare pentru a-și consolida poziția în toate domeniile, cu creșteri majore ale forțelor în partea de est a alianței, un prim pas fiind desfășurarea a patru noi grupuri de luptă NATO în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, alături de forțele existente în țările baltice și în Polonia, ceea ce înseamnă că vor fi opt grupuri de luptă multinaționale ale alianței de-a lungul flancului estic, de la Marea Baltică, până la Marea Neagră. Întrebat cum se poate proteja NATO împotriva unui atac nuclear, Jens Stoltenberg a răspuns că Rusia ar trebui să oprească retorica nucleară, subliniind că „un război nuclear nu poate fi câștigat de nimeni și nu trebuie purtat niciodată”, reține publicația elenă Insider. În același timp, membrii NATO intenționează să aprobe un sprijin defensiv suplimentar pentru Ucraina, inclusiv asistență de securitate cibernetică și echipamente de contracarare a unui potențial atac chimic sau biologic, acest sprijin fiind crucial și pentru protejarea membrilor alianței, completează Defense News. Suntem hotărâți să facem tot ce putem pentru a sprijini Ucraina, dar avem responsabilitatea de a ne asigura că războiul nu va escalada dincolo de Ucraina și nu va deveni un conflict între NATO și Rusia, a reiterat Stoltenberg, reține Newsweek.
Ce va decide Vladimir Putin, la aproape o lună de la invazie? întreabă La Libre Belgique și opinează că el ar putea dispune de porţi de ieşire diplomatică, dar se poate aştepta la provocări serioase, dacă optează pentru o ocupare a întregii Ucraine. Cu cât va dura mai mult războiul, fără o perspectivă de soluţionare rapidă, cu atât tensiunile se vor agrava, până la ruptura sistemului de putere de la Kremlin, crede Institutul francez pentru Relaţii Internaţionale, într-o analiză citată de ziarul belgian.
Între timp, Rusia a decis să expulzeze diplomaţi americani, ca represalii pentru expulzarea de către Washington a 12 membri ai misiunii diplomatice ruse la ONU, acuzați de spionaj, a anunţat diplomaţia rusă, menționează La Presse. În plus, în timp ce Statele Unite şi aliaţii lor occidentali evaluează dacă este posibil ca Rusia să mai rămână în grupul economiilor majore G20, după invazia în Ucraina, China a respins o eventuală excludere a Moscovei din acest grup, afirmând că G20 trebuie să practice un „multilateralism autentic” şi să „consolideze solidaritatea şi cooperarea”, relatează CNN. Potrivit șefului diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, Occidentul ar dori să pună în aplicare descurajarea oricărui competitor, acum fiind vorba de Rusia, iar următoarea țintă putând fi China, scrie Tass. Mai mult, ministrul rus de externe Serghei Lavrov opinează că scopul final al Occidentului ar fi renașterea lumii unipolare, completează Tass.
Între timp, de situația legată de Ucraina ar putea profita un alt jucător, Teheranul, atenționează experții Centrului axat pe problemele siriene „Jusoor”, de la Istanbul, care au remarcat faptul că Iranul manifestă dorința de a-și consolida pozițiile în Siria, iar Damascul și Teheranul vor să își ridice nivelul de coordonare în sfera securității, subliniază Nezavisimaia Gazeta. „Continuarea efectivă a conflictului din Ucraina poate conduce la scăderea interesului Rusiei pentru problema siriană, iar Iranul nu va rata șansa de a-și consolida și extinde influența în diferite sfere, profitând de nevoia regimului sirian de asistență și sprijin”, susțin experții centrului „Jusoor”, menționat de Nezavisimaia Gazeta.
Războiul Rusiei în Ucraina a trimis o undă de șoc și pe piețele alimentare internaționale, agravând problema deja cumplită a foametei la nivel mondial, prin perturbarea ofertei și explozia prețurilor, scrie Politico. Într-un interviu pentru Politico, David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, a avertizat că Europa trebuie să doneze mai multe fonduri, urgent, întrucât eșecul în a oferi anul acesta sume suplimentare ar însemna foamete, destabilizare și migrație în masă. Jumătate din importurile de grâu ale Africii provin din Ucraina și Rusia, care este, de asemenea, un important exportator de îngrășăminte, amintește Politico.
(Cristina Zaharia)
