Premierul maltez din partea Partidului Laburist, Robert Abela, va rămâne în funcţie după ce la alegerile de duminică partidul său a câştigat detaşat alegerile parlamentare. Principalul său adversar Bernard Grech, de la Partidul Naţionalist şi-a recunoscut înfrângerea. Potrivit rezultatelor preliminare, formaţiunea de centru stânga condusă de Abela a obţinut 55,09% din sufragii, iar Partidul Naţionalist a totalizat 41,76% din voturi. Restul voturilor au revenit partidelor mai mici şi candidaţilor independenţi, care însă nu au intrat în legislativ. Potrivit calculelor specialiştilor, laburiştii vor avea cu doi deputaţi mai mult în parlament, decât în legislativul precedent, iar naţionaliştii au pierdut un loc.
„Este un rezultat care ne obligă la o mai mare responsabilitate şi pe care trebuie să-l primim cu umilinţă” – a declarat Abela simpatizanţilor, care sărbătoreau victoria partidului în oraşul Naxxar – scria Euronews.
Bernard Grech a declarat, ieri seară, că recunoaşte pierderea alegerilor, dar vrea în continuare să-i reprezinte pe cei care nu sunt mulţumiţi de actualul guvern.
Prezenţa la vot a fost de 85%, adică este cea mai scăzută din 1964, de când fosta colonie britanică şi-a câştigat independenţa. În Malta, prezenţa la vot era, până acum, în jur de 90%.
Robert Abela a câştigat, prima dată, funcţia la urne, având în vedere că în ianuarie 2020 a devenit prim-ministru fără alegeri, după ce antecesorul său, Joseph Muscat, a demisionat în urma acuzaţiilor de corupţie. Alegerile au reprezentat o noutate şi dintr-un alt punct de vedere: pentru prima dată au putut vota şi maltezii cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani.
Economie înfloritoare, acuzaţii de corupţie, „paşapoarte de aur” şi o crimă politică
Partidul Laburist este la putere de nouă ani, timp în care a reuşit să obţină rezultate remarcabile în economie. Cea mai mică şi cea mai dens populată ţară a Uniunii Europene (aproximativ 516.000 de locuitori pe 316 km²), cu un PIB de 30.374 de dolari pe cap de locuitori este pe locul 31 în lume cu mult înaintea economiilor consolidate ca Turcia, China sau Portugalia. Cele mai importante ramuri ale economiei sunt turismul, comerţul şi serviciile financiare. În plus, ţara profită de faptul că se află pe un punct strategic în Marea Mediteraneană, la răscrucea liniilor navale. Totodată, guvernul a gestionat exemplar şi pandemia de COVID-19.
Pe de altă parte, însă, Malta găzduieşte o serie de firme offshore şi este considerată un paradis fiscal pentru cei care vor să evite impozitele în ţara lor și totodată o zonă preferată de afacerişti pentru spălarea banilor. Organizaţia interguvernamentală Financial Action Task Force (FATF), creat pentru combaterea spălării banilor şi finanţarea terorismului, a plasat Malta în zona gri în ceea ce priveşte riscul infracţiunilor financiare, în special din cauza acordării aşa numitului „paşaport de aur” persoanelor bogate, dar care nu sunt cetăţeni maltezi, însă astfel se bucură de protecţia statului şi pot scăpa de tragerea la răspundere penală în ţara lor.
În 2017, lumea a fost şocată de asainarea jurnalistei de investigaţii Daphne Carauna Galizia. Totul a început în 2016 cu o anchetă jurnalistică în urma căreia s-a declanşat scandalul numit „Panama papers” (este vorba despre un grup infracţional internaţional al cărui centru a fost cabinetul de avocatură Mossack Fonseca din Panama şi care utilizând firme offshore a ajutat bănci, oameni de afaceri, politicieni, artişti şi sportivi din întreaga lume să-şi ascundă averile şi să scape de impozite). În acest scandal, a fost implicat şi anturajul lui Muscat. Capitolul privitor la Malta al scandalului „Panama papers” a fost dezvăluit în presa locală de jurnalista Daphne Caruana Galizia. Aceasta urma să publice şi alte dezvăluiri, când a exploadat o bombă sub maşina ei, omorând-o pe ziarista
Unul dintre miniştrii fostului prim-ministru Muscat şi şeful de cabinet al premierului au demisionat, după ce în 2020 acesta din urmă a fost reţinut şi audiat de poliţie în cazul uciderii jurnalistei. Galizia, cu puţin timp înainte să fie ucisă, a acuzat de corupţie politicieni cunoscuţi, printre care pe şeful de cabinet al lui Muscat, Keith Schembri şi pe prietenul fostului premier, milionarul Yorgen Fenech. Acesta a fost acuzat că ar fi fost cel care a plătit 130.000 de de euro asasinilor. La vremea respectivă, Fenech a fost şi arestat, însă, ulterior, a fost pus în libertate după ce a încheiat un acord cu procurorii potrivit căruia în schimbul libertăţii dezvăluia tot ce ştia despre crimă.
În urma scandalului, Muscat a demisionat, iar urmaşul său, Robert Abela, a promis că va impulsiona cercetările în cazul uciderii lui Galizia, însă nu s-a întâmplat nimic.
Gahan
Gahan (se pronunţă Dja’an) este un personaj al poveştilor populare malteze. Acesta este un tip necioplit, egoist, un fel de nebunul satului, care încearcă să fie şmecher, dar nu îşi dă seama nici de propriile interese. E un fel de tăntălău, care seamănă cu personajul din zicala noastră, care îi cere de la Dumnezeu să moară şi capra vecinului.
Din august 2021, Gahan în Malta a devenit însă şi un personaj politic. Asta după ce un ministru al cabinetului condus de Abela – într-o discuţie privată – i-a apostrofat pe votanţii Partidului Laburist drept gahani – a scris publicaţia Malta Today. Şi ca să fie şi mai jenantă întâmplarea, această caracterizare a apărut dintr-un mesaj on-line trimis de către Edward Zammit Lewis, ministrul justiţiei, nimeni altui, decât lui Yorgen Fenech, cel acuzat că i-a plătit pe asasinii lui Daphne Carauna Galizia. După apariţia dezvăluirii, ministrul a tăcut o vreme, după care a declarat că regretă expresia folosită şi cu aceasta a considerat cazul închis.
Victoria lejeră a Partidului Laburist arată că pe majoritatea votanţilor nu îi nelinişteşte nici acuzaţiile de corupţie, nici cazul nelămurit până azi a jurnalistei asasinate şi nici măcar că sunt făcuţi gahani de ministrul justiţiei, dacă economia merge bine şi nivelul de trai a prins aripi.
Székely Ervin, RADOR
