Presa internațională continuă să abordeze pe larg conflictul din Ucraina și implicațiile lui internaționale, semnalând totodată și un moment istoric în Orientul Mijlociu.
Negocierile dintre Kiev și Moscova se reiau marți la Istanbul, Ucraina fiind pregătită să discute „în profunzime” despre neutralitatea ei, iar la Mariupol, orașul asediat și bombardat de săptămâni întregi, „situația umanitară e catastrofală”, sintetizează La Libre Belgique cele mai importante evoluții din Ucraina. Într-adevăr, transmite Euronews, „ONU a confirmat prezența gropilor comune la Mariupol”, dintre care numai una ar conține 200 de cadavre. ONU mai avertizează că viața în Ucraina a devenit un „iad”, pe fondul victimelor civile, distrugerilor și detențiilor arbitrare. Tot iad este și pentru soldații ruși, dacă ar fi să ne luăm după buletinul informativ al armatei ucrainene, citat de postul RBC, conform căruia 17.000 dintre aceștia au murit în Ucraina în cele 33 de zile de război. Pe frontul diplomatic, e dezbătută în continuare gafa președintelui american Biden de la Varșovia, unde a părut că îndeamnă la o schimbare de regim în Rusia. Ziarul spaniol ABC titrează: „Blinken și Macron îi nuanțează afirmaţiile lui Biden. Putin nu e un «măcelar» și nici nu se încearcă înlăturarea lui de la putere”. Dacă SUA au declarat ulterior că „nu au în vigoare o strategie de schimbare a regimului în Rusia”, Macron a clarificat că „vrem să oprim războiul fără a face război. Dacă vrem să atingem acel obiectiv trebuie să evităm escaladarea prin cuvinte sau acțiuni”. Despre o altă gafă, una care implică de data aceasta o întreagă generație politică și se întinde pe decenii scrie portalul european Politico sub titlul „Idioții utili ai lui Putin din Germania”. „Insistența încăpățânată a Germaniei de a trata cu Putin în ciuda agresiunii sale susținute nu a fost nimic mai puțin decât o gafă catastrofală, una care-i va câștiga lui Merkel un loc în panteonul naivității politice, alături de Neville Chamberlain.” În fața valului de refugiați ucraineni, cotidianul italian La Repubblica semnalează o „schimbare în politica de solidaritate a Europei” care face obiectul reuniunii Consiliului UE de luni la nivel de miniștri de interne. Germania și Polonia au solicitat subvenții de la Bruxelles pentru găzduirea refugiaților și transport gratuit pentru aceștia. Comisia Europeană a alocat deja în plus 3,5 miliarde de euro, dar se consideră că nu vor fi suficienţi. Persistă de asemenea dilema subvenționării unei Varșovii care nu respectă statul de drept. O altă decizie importantă e evidențiată de publicația bulgară Duma: „Comisia Europeană va avea mandat pentru a negocia aprovizionarea cu gaze din Rusia în numele tuturor țărilor UE”, iar Bulgaria a decis deja să se aprovizioneze pe acestă cale. Problema e că „Rusia va căuta acorduri separate cu fiecare stat UE, fiindcă printre ele sunt și țări precum Ungaria, care nu e rusofobă”.
În Rusia continuă reprimarea ultimelor redute ale presei libere. „Ziarul independent Novaia Gazeta a anunţat luni că-şi suspendă publicaţiile online şi tipărită până la sfârşitul războiului din Ucraina, în momentul în care puterea rusă îşi accentuează presiunile contra vocilor critice”, relatează Le Figaro. Redactorul şef Dmitri Muratov, laureat Nobel pentru pace în 2021, a arătat că a luat măsura după ce a primit un al doilea avertisment de la autorități. Tot luni, postul german TV de stat Deutsche Welle a fost clasat drept „agent străin”, consemnează portalul european EUobserver. Decizia era „așteptată” de post, iar transmisiunile lui erau oricum interzise de luna trecută. „Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acordat duminică primul său mare interviu jurnaliştilor ruşi de la începutul războiului”, anunță site-ul rus independent Meduza, deși Kremlinul a interzis publicarea lui în Rusia. Un interviu amplu cu Zelenski a realizat și săptămânalul britanic The Economist, a cărui concluzie o redăm: „În lumea lui Putin onestitatea înseamnă slăbiciune. Puterea lui e bazată pe secret și înșelăciune. Misterul și violența îi alimentează cultul personalității. Zelenski poate că stă acum în ceea ce consilierii lui numesc «fortăreață», însă puterea lui rezidă în sinceritatea lui și în capacitatea sa de a auzi și reflecta ceea ce dorește poporul de la el. Este puterea Omului de rând.”
Pe scena mondială Putin nu este chiar atât de izolat, avertizează cotidianul britanic The Guardian. În primul rând China, care a proclamat un parteneriat „fără limite” cu Rusia împotriva SUA și NATO, „încearcă acum să-și nuanțeze poziția și să evite daunele economice și politice – dar nu s-a delimitat cu adevărat de Rusia”. Apoi, o serie de puteri regionale precum Pakistan, India și Brazilia se mențin în expectativă. În Orientul Mijlociu, prințul moștenitor saudit „a refuzat recent să-i răspundă lui Biden la telefon – la o săptămână după ce vorbise cu Putin”. Cotidianul american The Wall Street Journal consideră că Beijingul are de câștigat de pe urma războiului. „Răspunsul lumii la invazie ar trebui să liniștească temerile Beijingului privind formarea de blocuri anti-China. Cu excepția Vestului, partenerii SUA preferă neutralitatea în fața agresiunii autoritare. China nu are nevoie de aliați care să-i susțină planurile agresive. Nu are nevoie decât ca statele să rămână neutre.” „China va fi supusă presiunii UE pentru a trece «de partea corectă a istoriei»”, titrează EUObserver. Poziția UE a fost rezumată de ministrul leton de externe: China are o „alegere destul de simplă”: fie se aliază cu Rusia, care „bombardează femei, copii și spitale”, fie colaborează cu Europa, SUA și democrațiile occidentale. Deocamdată însă, China „diseminează propagandă rusească și a dat de înțeles că ar putea ajuta Moscova militar și financiar”. Cu privire la propaganda chineză, și mai precis la tacticile de intimidare a emigranților chinezi din Occident avertizează și ziarul american The Washington Post. „Miza este aici capacitatea SUA de a asigura libera exprimare și exprimarea liberă de frică. Astăzi ținta o constituie chinezii care trăiesc în America. Mâine vom fi noi toți.”
În Israel are loc o întâlnire la nivel înalt cu miniştrii de externe din Egipt, Emiratele Arabe Unite, Maroc şi Bahrein și cu participarea secretarul american de stat Antony Blinken, transmite BBC. Blinken şi-a început duminică turneul în Orientul Mijlociu şi în Magreb, cu un punct culminant reprezentat de întâlnirea din deşertul Negev cu omologii săi din ţări arabe care şi-au normalizat relaţiile cu Israelul. Pe agendă: negocierile privind acordul nuclear cu Iranul, precizează France 24. „Dar Israelul nu vede cu ochi buni un posibil acord între marile puteri şi Iran, duşmanul său numărul unu, temându-se să-l vadă profitând pentru a se dota pe tăcute cu arma nucleară.” Editorialul ziarului israelian The Jerusalem Post apreciază că prin această reuniune „Israelul intră într-o nouă eră” și „s-a plasat ferm pe harta diplomatică”, întrucât cu numai doi ani în urmă o astfel de întâlnire era de neimaginat. Site-ul israelian de știri Ynet News comentează că „țările arabe moderate s-au alăturat Israelului pentru o reuniune istorică menită a se opune unei eventuale reveniri a SUA la acordul nuclear cu Iranul; abilitatea Israelului de a găzdui o asemenea reuniune dovedește că el devine un jucător important în Orientul Mijlociu”. În cotidianul liberal Haaretz, o jurnalistă palestiniană atrage însă atenție că reuniunea îi ignoră pe palestinieni, dar și aceștia o ignoră la rândul lor: „tânăra generație de palestinieni și-a pierdut speranța în proprii conducători și de asemenea în politica occidentală și arabă, care din nou și din nou s-au prefăcut doar că rezolvă problemele reale”. Site-ul Al-Jazeera publică o analiză și mai radicală care acuză că „palestinienii, ca și ucrainenii, sunt sacrificați pe altarul politicii de forță”, pe fondul prefigurării unui „nou război rece în Orientul Mijlociu”. Acest „război rece regional” se poartă între tabăra Israelului și a monarhiilor din Golf pe de o parte și tabăra Iranului pe de alta. „Imaginați-vă că ministrul rus de externe îi primește la Stalingrad pe omologul său american și patru omologi europeni, înălțând paharele cu vodcă în timp ce Rusia bombardează, ocupă și divide Ucraina, îndemnându-i pe ucraineni să nu agraveze tensiunile în perioada Paștilor. Acum încercați să vă imaginați cum se simt palestinienii.”
(Andrei Suba, RADOR)/
