Miercuri CGMB a aprobat în şedinţă ca preţul gigacaloriei să se majoreze începând din 1 aprilie anul acesta de la 143 lei la 346 lei.
Proiectul de hotărâri a fost prezentat de către primarul general Nicuşor Dan, ales ca independent cu sprijinul PNL aflat la guvernare şi cu cel al USR din opoziţie. Acesta a precizat că taxele pentru încălzire din Capitală nu au fost majorate de peste 10 ani, iar bucureştenii vor trebui chiar şi in urma scumpirii de acum să plătească o taxă mai mică faţă de sumele plătite de locuitorii celor mai multe oraşe mari din România. Nicuşor Dan a adăugat că fără creşterea preţului nu s-ar mai putea menţine sistemul de încălzire centrală din Bucureşti, sistem care reprezintă importante avantaje de protecţie a mediului faţă de toate celelalte soluţii.
Decizia a fost adoptată cu sprijinul reprezentanţilor PNL şi USR din Primărie, în timp ce membrii PSD au votat împotrivă.
Taxele de până acum au devenit imposibil de menţinut din cauza scumpirii furnizorilor de energie. Consiliul local a luat decizia de a aplica măsura nepopulară după ce întreprinderea ELCEN din Capitală a operat o majorare de 86%.
Autoritatea locală de la Bucureşti va trebui să achite şi după reducerea la 5% a TVA 860 lei pentru fiecare gigacalorie, deci pe lângă tarifele de până acum raportul subvenţiei a depăşit deja 80%, dar chiar şi aşa, cu noul; tarif, locuitorii Bucureştiului vor plăti doar puţin peste 40% din preţul real al căldurii:faţă de cei 356 lei de la Bucureşti, locuitorii din Oradea vor plăti pentru fiecare gigacalorie 373 lei, cei din Timişoara 365 lei, iar cei din Constanţa 450 lei – scria portalul Mainnews.ro.
Conducerea de la Bucureşti şi-a asumat o subvenţie cu mult mai mare din preţul real faţă de orice alt oraş pentru a face mai agreabil serviciul şi să preîntâmpine trecerea în masă a populaţiei la sistemele casnice de încălzire. În momentul de faţă peste o jumătate din populaţia de două milioane a Bucureştiului, 1,2 milioane de locuitori, folosesc încălzirea centrală pentru 562.000 de locuinţe.
În opinia unui membru USR din conducere, la momentul schimbărilor din 1989 315 de oraşe din România foloseau încălzirea centrală, iar în 2020 numărul celor rămaşi în funcţie a ajuns la doar 51. Două treimi din conducta principală a sistemului de căldură a Bucureştiului, respectiv aproape jumătate din dei 3.000 Km din cea secundară sunt mai vechi de 25 de ani. Din reţeaua învechită se preling în fiecare oră 2.000 tone de apă clocotită în solul Bucureştiului.
(MTI)
https://hirtv.hu/hirtv_gazdasagi_hirei/brutalis-tavhodij-emeles-bukarestben-2540703
Traducerea: Imola Stănescu/istanesc/czaharia
HÍR TV (Ungaria) – 30 martie