Războiul din Ucraina se află în centrul atenției presei internaționale, care urmărește evoluția situației de pe teren, drama refugiaților dar și eforturile pentru găsirea unei soluții diplomatice. “Putin chiar renunţă la preluarea Kievului?”, se întreabă Courrier Internațional din Franța. Anunțul Rusiei privind o reducere „radicală” a activității sale militare la Kiev și în împrejurimi trezește neîncrederea occidentalilor, care se tem de o nouă „lovitură politică” a președintelui rus. Pentru Daily Telegraph, „planul lui Vladimir Putin de a cuceri Kievul a eșuat”. Moscova a anunțat oficial retragerea trupelor sale din capitală pentru a facilita negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, care au dat semne încurajatoare marți. Într-un articol de opinie, Washington Post arată că „Nu este vorba despre o revărsare bruscă de bunăvoință din partea criminalilor de război de la Kremlin” pentru că „agresiunea diabolică a lui Vladimir Putin continuă în restul Ucrainei”. Pentru cotidianul american, „Putin nu face decât să recunoască realitatea: forțele sale pierd războiul din jurul Kievului”. O analiză împărtășită de „The Guardian”, care observă că rușii „nu au reușit să pună mâna pe capitala Ucrainei” și să obțină „capitularea rapidă” a acesteia. Urmărind mișcările de trupe rusești lângă Kiev și Cernihiv, “Pentagonul consideră că reducerea operațiunilor anunțată de Moscova este doar o repoziționare a trupelor”, scrie publicația spaniolă Cope. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a afirmat că „nu este vorba de o retragere reală”, avertizând că „pericolul asupra capitalei ucrainene nu a dispărut” și că „trupele ruse ar putea încă aplica ‘o brutalitate masivă’ acestei regiuni și altora din ţară”, mai scrie Cope.
Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a avut o discuţie telefonică de aproximativ o oră cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, anunță CNN care citează Casa Albă. Joe Biden i-a spus lui Zelenski că Statele Unite „intenţionează să furnizeze guvernului ucrainean un ajutor bugetar direct în valoare de 500 de milioane de dolari”. „Liderii au discutat despre modul în care Statele Unite lucrează contra-cronometru pentru a îndeplini principalele solicitări ale Ucrainei pentru asistenţă de securitate, efectele cruciale pe care aceste arme le au în conflict şi eforturile continue ale Statelor Unite şi ale aliaţilor şi partenerilor de a identifica alte capabilităţi pentru a ajuta armata ucraineană să apere ţara”, a precizat Casa Albă.
Presa internațională este sensibilă la drama refugiaților din Ucraina, amintind de milioanele de persoane care au fost nevoite să își părăsească țara din cauza războiului. După cum arată EUObserver, ”agenția ONU pentru refugiați a anunțat că peste 4 milioane de refugiați au plecat deja din Ucraina de la pornirea războiului de către Rusia – cea mai mare criză a refugiaților din Europa postbelică. Peste 2,3 milioane de refugiați au sosit în Polonia, peste 608.000 în România și peste 387.000 în Moldova, iar în Ungaria au intrat aproximativ 364.000. Se estimează că alți 6,5 milioane de oameni au fost dislocați de la locuințele lor în interiorul Ucrainei”. Pe de altă parte, Crucea Roșie, citată de Financial Times, a anunțat că timpul se „epuizează pentru civilii din Mariupol” și a condamnat lipsa „acordurilor concrete” necesare pentru evacuarea civililor asediați.
După ce în urmă cu o zi, președintele Klaus Iohannis a promis sprijin continuu pentru cetățenii ucraineni, ministerul agriculturii de la Kiev a anunțat miercuri că discută cu România redirecționarea exporturilor agricole prin portul Constanța, întrucât invazia rusă a blocat porturile Ucrainei. Potrivit Reuters, “Ucraina e printre cei mai mari exportatori de cereale și uleiuri vegetale din lume și are stocuri de alimente suficiente pentru doi ani, însă va pierde lunar 1,5 miliarde de dolari din cauza blocării exporturilor agricole de către invazia rusă”.
„Războiul ar putea duce la o criză alimentară mondială”, scrie Euronews citând un avertisment lansat de Națiunile Unite. Impactul războiului asupra țărilor sărace se face deja simțit. Criza umanitară din Ucraina va avea implicații în întreaga lume, iar foametea este una dintre consecințele războiului. Potrivit unui raport ONU, „prețurile alimentelor cresc vertiginos în țările cu venituri mici și medii, ca urmare a faptului că Rusia blochează exporturile ucrainene. În Orientul Mijlociu și Africa, prețurile deja ridicate la mărfurile de bază, inclusiv grâul, au crescut între 20% și 50% în acest an”, mai arată Euronews.
În actualul context economic internațional, „țările BRICS vor deveni coloana vertebrală a noii ordini mondiale”, afirmă ministrul adjunct de Externe din Rusia. Potrivit lui Serghei Riabkov, citat de TASS, țările BRICS, care reprezintă aproape jumătate din populația lumii și o parte semnificativă din PIB-ul mondial, vor deveni o coloană vertebrală a noii ordini mondiale în formare”.
Despre implicațiile războiului din Ucraina asupra politicii europene scrie France24, făcând referire la alegerile legislative care vor avea loc duminică în Ungaria. Războiul din Ucraina este “ghimpele din coasta lui Viktor Orban în ajunul alegerilor legislative”, opinează media franceză arătând că “în Ungaria, războiul din Ucraina a intrat ca subiect principal în campania pentru alegerile legislative din 3 aprilie. În vreme ce prim-ministrul ultraconservator vrea să obţină un al patrulea mandat consecutiv, opoziţia nu încetează să critice apropierea lui de Moscova. Cu câteva zile înaintea scrutinului, problemele de politică internă nu se mai aud şi votul capătă aspect de referendum între deschiderea spre Est şi reconcilierea cu Uniunea Europeană”. Potrivit France24, întrebarea care frământă politicienii și opinia publică din Ungaria dar și din alte țări și instituții UE și-a găsit locul pe zidurile din Budapesta: ”Putin sau Europa?”.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
