Atrocitățile comise de armata rusă în localitatea ucraineană Bucea, din apropierea Kievului, continuă să ocupe prima pagină a presei internaționale. ”Teroare la Bucea – Rusia e acuzată de torturarea și masacrarea populației civile”, titrează The Guardian, în timp ce Liberation scrie cu litere mari pe prima pagina: ”Barbarie”. „Regimul Putin a comis o înfiorătoare crimă de război”, consideră The Independent, în timp ce The Times subliniază că ”trebuie strânse toate dovezile legate de aceste crime și trebuie depuse toate eforturile pentru ca responsabilii să fie trimiși în fața justiției. Acest lucru trebuie să-l includă pe Putin însuși, precum și pe membri din anturajul apropiat al acestuia”, mai scrie The Times.
Rusia, în schimb, respinge categoric orice acuzații în legătură cu uciderea civililor la Bucea și acuză, prin vocea ministrului rus de externe, că este vorba de ”o înscenare, răspândită pe toate canalele și rețelele de socializare de către reprezentanții ucraineni și protectorii lor occidentali” transmite agenția rusă Tass.
În replică, președintele ucrainean a susținut în fața Parlamentului României că „dacă armata noastră i-ar fi lăsat, dacă oamenii nu ar fi ripostat, rușii ar fi făcut în toată ţara ce au făcut la Bucea”, notează postul ucrainean de televiziune Kanal 24. ”Statul ocupant Federaţia Rusă nici măcar nu își mai ascunde intențiile” a conchis Zelenski în fața Parlamentului României, reacționând la un articol din presa rusă care justifică genocidul din Ucraina și care descrie procedura de distrugere a tot ceea ce este ucrainean și de nimicire a oamenilor care nu pot fi cuceriți, mai notează Kanal 24.
”Președintele Ucrainei cere României mai mult ajutor pentru a contracara amenințarea Rusiei”, titrează Business Standard, detaliind că într-un discurs susținut prin videoconferință, Zelenski le-a cerut luni parlamentarilor români să intensifice presiunea pentru impunerea de noi sancțiuni asupra Rusiei întrucât Rusia reprezintă o amenințare pentru toată Europa de Est și regiunea Mării Negre. „Ucraina nu este ultima țintă a agresiunii rusești. Soarta Europei de Est și a regiunii Mării Negre este decisă chiar acum în Ucraina”, a subliniat Zelenski, citat de Business Standard. ”Sunt sincer recunoscător întregului popor român pentru atitudinea pozitivă față de refugiaţii ucraineni care au găsit siguranță pe pământul dumneavoastră”, a mai spus Zelenski în discursul susținut în fața Parlamentului României, un discurs publicat integral și pe site-ul Președinției Ucrainei.
Alegerile desfășurate duminică în Ungaria și Serbia preocupă de asemenea presa internațională. ”Doi aliați ai lui Putin au câștigat alegeri în Europa” titrează CNN, încercând să analizeze ce înseamnă victoria lui Viktor Orban și, respectiv, a lui Aleksandar Vučić. Atât în Ungaria, cât și în Serbia, alegerile parlamentare au fost câștigate confortabil de două partide care susțin deschis Rusia, oferindu-i lui Putin o bine-venită reamintire că, în ciuda răspunsului ferm și, în mare parte, unit al comunității internaționale față de invadarea Ucrainei, Rusia mai are câțiva prieteni în Europa, notează CNN. ”Este o ironie amară că, exact când am aflat de unele dintre cele mai grave atrocități comise în războiul terorist purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei, cel mai loial aliat al lui Putin dintre liderii UE, premierul ungar Viktor Orbán, a fost reales, în parte și pentru că a transformat acest război într-un avantaj politic”, comentează The Guardian. ”Pe lângă faptul că a exploatat oricum toate avantajele pe care și le-a integrat deja într-un sistem politic profund măsluit, cum ar fi configurarea favorabilă a circumscripțiilor electorale și dominarea covârșitoare a peisajului mediatic, Orbán a câștigat și pentru că le-a spus ungurilor că nu-i va implica în acest război – și că facturile lor la încălzire nu se vor scumpi, grație acordurilor preferențiale pe care le are cu Putin”, mai scrie cotidianul britanic, avertizând că victoria lui Orban ”agravează problemele Uniunii Europene”. ”Epoca Orban continuă în Ungaria”, titrează La Libre Belgique, detaliind că, deși s-a confruntat cu o alianță fără precedent din șase partide, hotărâte să combată „autoritarismul” și „corupția” din cei 12 ani ai epocii Orban și deși analiștii au prezis o luptă strânsă, în final, rezultatele au fost clare: premierul Viktor Orban își va păstra majoritatea de două treimi în parlament. Analiștii de la Budapesta citați de MTI vorbesc despre o ”victorie istorică”. ”Niciodată în istoria alegerilor din Ungaria, niciun guvern nu a primit un asemenea mandat la un scrutin democratic”, transmite MTI. ”Dreapta europeană l-a felicitat pe Viktor Orbán, politicienii de la Bruxelles sunt furioşi”, titrează Magyar Nemzet, enumerându-i printre cei care au transmis felicitări pe premierul sloven Janez Jansa și premierul polonez Mateusz Morawiecki, dar și pe Marine Le Pen, candidata la funcţia de preşedinte al Franţei din partea Blocului Naţional, și pe Matteo Salvini, președintele Ligii din Italia. ”În schimb, liderii instituțiilor UE au rămas tăcuți până la redactarea acestui articol, iar stânga din Parlamentul European este furioasă: Guy Verhofstadt susţine că duminică seara, în Ungaria a câştigat ura”, mai scrie Magyar Nemzet.
În Serbia, ”populistul pro-rus Vučić a fost reales președinte”, titrează cotidianul spaniol ABC, constatând că ”este primul președinte al acestei țări care a câștigat din primul tur două alegeri la rând”. ”Vučić s-a prezentat duminică în fața alegătorilor ca susținător al integrării Serbiei în UE, dar în același timp apărându-și decizia de a nu aplica sancțiunile europene împotriva regimului lui Putin pentru invadarea Ucrainei, ceea ce reprezintă o abatere clară de la pozițiile Uniunii”, mai remarcă ABC. ”Aleksandar Vučić, un președinte care ține ferm frâiele puterii”, conchide și Le Vif, remarcând acuzațiile care i se aduc cu privire la tendințele autoritare pe care le manifestă în țară, dar și jocul abil în a menține alianțe atât cu Estul, cât și cu Vestul. Deși Serbia este candidată la aderarea în Uniunea Europeană, Vučić menține legături strânse cu „fratele mai mare” rus și este interesat totodată să atragă investiții chineze, mai notează Le Vif.
Carolina Ciulu, RADOR
