Ultimele evoluții de pe frontul din Ucraina continuă să țină capul de afiș al presei internaționale. Imaginile cu atrocitățile comise de armata rusă atrag oprobiul comunității internaționale și reacții diplomatice pe măsură. Astfel, după cum anunță presa americană, un nou set de sancțiuni a fost anunțat de președintele american Joe Biden. Potrivit Washington Post, aceste sancțiuni vizează două bănci ruse, Sberbank și Alfa Bank, precum și companii publice, cum ar fi United Aircraft și United Shipbuilding. ”Sberbank este cea mai mare bancă din Rusia, cu aproape o treime din activele sectorului bancar, în timp ce Alfa Bank este cea mai mare bancă privată din țară”. Joe Biden va emite, de asemenea, un ordin executiv prin care să interzică orice nouă investiție americană în Rusia. În discursul său, șeful Casei Albe a dat asigurări că măsurile vor determina contragerea PIB-ului Rusiei cu ”un procent cu două cifre”, mai citim în Washington Post.
”Uniunea Europeană a adoptat la rândul său un al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei”, transmite Rainews. Printre sancțiuni se numără interzicerea importurilor de cărbune din Federația Rusă, sancționarea suplimentară a unor bănci, interzicerea accesului navelor rusești și navelor operate de ruși în porturile UE, precum și interdicții suplimentare de export spre Federația Rusă a unor componente esențiale precum semiconductorii.
Pe lângă sancțiunile ce vizează Moscova, aliații occidentali discută despre ajutorul acordat părții ucrainene. LE MONDE notează că aliații Kievului continuă în mod discret livrările de arme către ucraineni
Statele Unite au anunțat că vor aloca 100 de milioane de dolari pentru a furniza urgent noi sisteme antitanc Javelin forțelor ucrainene.
Cotidianul francez reamintește că administrația Biden a acceptat principiul transferului către ucraineni a tancurilor de fabricație sovietică deținute de țările aliate, dar nu au fost precizate nici numărul, nici orarul de livrare, din motive evidente de securitate, mai precizează publicația centrală franceză.
Agenția italiană de presă ANSA relatează că Ucraina strânge probe pentru Curtea Penală Internațională privind crimele de război comise de armata rusă. Șocul primelor imagini cu morții abandonați de-a lungul străzilor din Bucea, despre care s-a aflat mai târziu că au fost lăsați acolo zile sau săptămâni, dovadă imaginile surprinse în urmă cu aproape o lună de sateliții americani, s-a extins odată cu anunțul unor noi orori apărute la Irpin şi la Borodianka. Retragerea militarilor ruși din unele părți ale Ucrainei „este ca refluxul unui val, care lasă descoperită moartea și distrugerea pe care le-au lăsat în urmă”: fraza, rostită de secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, la sosirea sa la Bruxelles pentru reuniunea NATO, redă oroarea inspirată de imaginile din Ucraina. Procurorul general ucrainean Irina Venediktova a declarat, după o vizită la Bucea, că nu mai puțin de 5.000 de cazuri de presupuse crime de război comise de armata de la Moscova sunt deja investigate – se arată în materialul publicat de ANSA.
Rezultatul alegerilor din Ungaria continuă să fie comentat de presa internațională. ”Așa cum s-a întâmplat și în urmă cu patru ani, alegerea lui Orbán nu a fost rezultatul unei curse echitabile între guvernul ungar și opoziție” – constată New York Times. Alegătorii au putut vota pe orcine ar fi dorit, dar terenul era astfel conceput încât să fie în favoarea actualului guvern, inclusiv prin niște reglementări ale campaniei electorale în favoarea partidului Fidesz, printr-o presă părtinitoare și printr-un fel de perdea de ceață între partidul de guvernământ și stat. NYT avertizează însă că succesul partidului Fidesz în zonele rurale și înfrângerea sa la Budapesta demonstrează nu doar că țara este divizată la nivel politic, ci și că este și tot mai polarizată la nivel geografic și educațional. Marea gaură din buget, pe care chiar măsurile sale au provocat-o, îl pândește, în perspectivă se vede o inflație din două cifre, iar fondurile Uniunii Europene nu se scurg în Ungaria din cauza temerilor legate de corupție și de statul de drept. În urma războiului din Ucraina, guvernul Orbán se așteaptă deja la o încetinire a ritmului economic, iar opiniile populației față de economie ar putea deveni negative dacă se va renunța la măsurile de stopare a majorării prețurilor.
Starea economiei și politica externă ar putea face ca, în pofida noii sale victorii în alegeri, actualul mandat al guvernului Orbán să se arate unul dificil, este concluzia la care ajunge publicația americană.
Pe același subiect, cotidianul O Globo din Brazilia constată că victoria în alegeri îi dă lui Orban mai multă putere să reziste încercării de a sancţiona Ungaria pentru încălcări evidente ale clauzelor democratice ale Uniunii Europene. Și va continua să inspire lideri care au promovat involuția instituțiilor și regresul democrației pe planetă. Nu este o veste bună pentru lume, crede O Globo./rlambru
(Agenția de Presă RADOR)
