Presa internațională continuă să se concentreze pe evoluțiile din conflictul ruso-ucrainean. RAI NEWS reține fraza-slogan rostită de ministrul ucrainean de externe la sosirea sa la sediul NATO din Bruxelles: „Am trei cereri astăzi pentru Consiliul Nord-Atlantic: arme, arme, arme”. „Știm să luptăm și să câștigăm, dați-ne armele. Cred că pactul pe care îl oferă Ucraina este echitabil”, a spus Koleba la Bruxelles. Membrii NATO i-au răspuns oficialului ucrainean că vor majora ajutorul pentru Kiev, cu precizarea că va fi vorba de arme defensive și nu ofensive, după cum precizează cotidianul turc HABERTÜRK. „NATO nu se va implica în mod direct în conflict și aliații NATO nu vor trimite militari în Ucraina. Însă în acest timp oferim Kievului ajutor în numeroase aspecte”, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a adăugat că „Sprijinind forțele maritime și aeriene ale Ucrainei, participăm la eforturile de descurajare /a Rusiei/”. ”Conflictul din Ucraina îi creează României un scenariu de coșmar”, titrează publicația cu profil militar AIR FORCE MAGAZINE. ”Repoziționarea războiului Rusiei în sudul și în estul Ucrainei a stârnit îngrijorarea României, un aliat NATO de la Marea Neagră, care, pe data de 24 februarie, a văzut Rusia apropiindu-se la 20 de km de coastele sale, în momentul când rușii au cucerit Insula Șerpilor, care aparținea Ucrainei. Asta ar face ca Rusia să fie legată direct de frontiera NATO a României, putând astfel aduce teritoriile ucrainene bogate în hidrocarburi și în minerale sub controlul rusesc”, precizează Air Force Magazine, reamintind că România este înconjurată și de guverne proruse, Ungaria și Serbia, precum și de o Moldovă slabă și nealiniată.
Din cotidianul Ι EFIMERIDA aflăm că discursul președintelui Zelenski rostit joi în fața Parlamentului Greciei a stârnit controverse. ”Nu cuvintele în sine rostite de Zelenski au fost cele care au generat reacțiile spațiului politic grecesc, ci includerea în discurs a mesajului unui luptător ucrainean, de origine greacă, care a precizat în mod expres că luptă pentru Ucraina, ca membru al Batalionului Azov”. „Solidaritatea cu poporul ucrainean este certă. Dar naziștii nu pot avea cuvântul în Parlament”, a spus Alexis Tsipras, liderul principalului partid de opoziție, SYRIZA, citat de același cotidian elen.
”Gazul se va scumpi cu 40% dacă Bulgaria renunță la livrările rusești”, avertizează publicația sofiotă DUMA. Din punct de vedere al consumului, Bulgaria nu este atât de direct dependentă de Rusia, dar tranziția va fi oricum dureroasă, apreciază specialiștii. Sancțiunile la adresa Moscovei vor aduce suferință și Europei, nu doar Rusiei, subliniază ANSA. „Preferăm pacea sau aerul condiționat pornit?” este întrebarea deloc retorică pe care premierul italian Mario Draghi o lansează europenilor în privința embargoului asupra gazelor și petrolului rus. ”Ceea ce ne dorim este cel mai eficient instrument pentru pace. Ne întrebăm dacă prețul gazului poate fi schimbat cu pacea”, mai spune șeful guvernului de la Roma, care susține fermitate în aceste vremuri de cumpănă, după cum precizează publicația italiană.
Războiul ruso-ucrainean joacă un rol determinant pentru alegerile prezidențiale din Franța, crede Le Monde, și explică: ”La începutul lunii martie, Emmanuel Macron avea toate șansele să fie reales pentru un al doilea mandat. Beneficiind de efectul războiului în Ucraina, declanșat pe 24 februarie, candidatul la președinte a urcat în intențiile de vot pentru alegerile prezidențiale. O lună mai târziu, peisajul politic s-a schimbat dramatic, reamintește Le Monde: Marine Le Pen înregistrează o ascensiune lentă, dar constantă, în timp ce președintele în exercițiu pierde prin supraexpunere și pentru că pare mai atașat de soarta Ucrainei decât de cea a Franței. Un accident electoral devine posibil pentru Emmanuel Macron? se întreabă cotidianul parizian. ”Războiul din Ucraina și ciocnirea dintre Occident și Rusia au marcat această campanie electorală și, în mod nesurprinzător, au întărit argumentele lui Macron conform cărora el este cel care vorbește în numele Franței cu președintele american și cu președintele rus. De asemenea, i-a oferit ocazia să se considere un fel de lider al UE și al pilonului european al NATO, profitând de ieşirea din scenă a Angelei Merkel, cancelar german începând din 2005, remarcă, de la Madrid, El Pais, care constată la rândul său că avantajul președintelui Emmanuel Macron în sondaje față de rivala de extremă-dreapta Marine Le Pen se micșorează pe măsură ce campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Franța se apropie de final.
(Agenția de presă RADOR)/rlambru
