Războiul din Ucraina se menține în centrul atenției presei internaționale, care urmărește evoluția situației de pe teren, dar și reacțiile și măsurile comunității internaționale. Vorbind despre perspectiva unei întâlniri între președinții Rusiei și Ucrainei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a afirmat că Vladimir Putin nu a refuzat niciodată o discuție directă, însă condiția este întocmirea unui acord gata să fie semnat de părți. Potrivit TASS, președintele Rusiei a acuzat Kievul că periclitează negocierile cu Moscova, deviind de la înțelegerile la care s-a ajuns în timpul discuțiilor de la Istanbul.
Pe de altă parte, ministrul turc de Externe, citat de ziarul Cumhuriyet, afirmă că „Pe măsură ce situaţia se prelungeşte, soluţionarea ei devine şi mai dificilă. Ceea ce s-a întâmplat la Bucea a influenţat negativ negocierile”. Deși nu s-a alăturat sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană și de SUA, Turcia s-ar conforma în cazul unor sancțiuni decise de ONU, a arătat responsabilul de la Ankara. „În cazul unor sancţiuni din partea Naţiunilor Unite, Turcia se va conforma. Turcia acţionează în conformitate cu dreptul internaţional. Noi vom continua să avem o atitudine echilibrată”, a afirmat ministrul turc, citat de Cumhuriyet.
Făcând referire la anunțul Finlandei și al Suediei că iau în calcul o aderare rapidă la NATO, Rheinische Post din Germania scrie: “Cu fiecare nouă ameninţare, Putin întăreşte dorinţa scandinavilor de a afla protecţie în Alianţă. Finlanda şi Suedia fac din nou să se vadă ceea ce s-a amânat sau uitat la ultimele extinderi: aici nu este vorba despre o alianţă ofensivă care exercită asupra Rusiei o presiune sau chiar forţă pentru a aduce tot mai aproape de Moscova o coaliţie antirusească. Este vorba de fiecare dată despre decizia liberă a unei naţiuni care se teme pentru libertatea şi independenţa sa în cazul în care rămâne fără apărare faţă de agresivitatea Rusiei”.
O posibilă aderare a Finlandei și Suediei la NATO ar pune probleme de securitate pentru Rusia, avertizează Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai preşedintelui rus. Moscova vorbeşte despre poziționare de arme nucleare în apropierea Scandinaviei în caz de extindere a NATO, arată TASS. În caz de aderare, „frontierele Alianţei cu Rusia s-ar dubla, chiar mai mult de atât. Şi aceste frontiere vor trebui apărate. În acest caz, nu va mai putea fi vorba de o mare Baltică ne-nucleară”, a adăugat Medvedev. Finlanda, care are o frontieră lungă şi o istorie complicată cu Rusia, şi Suedia se gândesc la o aderare accelerată la NATO din cauza invaziei ruse în Ucraina care se desfășoară din 24 februarie, comentează La Libre Belgique. Rusia dispune de numeroase instalaţii militare – printre care cartierul general al flotei sale din Marea Baltică – în enclava Kaliningrad, aflată între Polonia şi Lituania, în vreme ce al doilea oraş al ţării, Sankt Petersburg, şi portul acestuia, sunt pe malul acestei mări interioare.
Lovită de rachete ucrainene sau avariată de o explozie a muniției? Este controversa care înconjoară nava amiral a flotei rusești la Marea Neagră, crucișătorul Moskva. În timp ce responsabili de la Kiev, citați de BBC, afirmă că nava a fost lovită de două rachete Neptun, de producție ucraineană, ministerul rus al Apărării susține că nava a fost grav avariată de un incendiu care a provocat o explozie a muniţiei de la bord. Întreg echipajul, aproximativ 500 de militari, a abandonat nava. Nava Moskva a căpătat notorietate după ce trupele ucrainene de pe Insula Şerpilor au refuzat să i se predea, folosind o replică ce a devenit virală, mai notează BBC. Rămânând în domeniul naval, publicația turcească Yeni Șafak se întreabă „Cum afectează minele care plutesc în derivă în Marea Neagră preţul petrolului şi al alimentelor?”. Teama de bombardamente dar și existența unor mine au făcut ca tot mai puține nave de transport să circule în Marea Neagră. În plus, au crescut foarte mult și costurile pentru asigurarea navelor. „Preţul asigurărilor pentru transportul maritim din Marea Neagră nu mai poate fi controlat. Au existat cazuri în care preţul asigurărilor era mai mare decât preţul transportului. Această situaţie duce la micşorarea numărului de nave cargo în Marea Neagră, o asemenea evoluţie fiind suficientă atât pentru a împinge în sus preţul alimentelor, cât şi pe cel al petrolului”. În plus, prezența minelor ar putea implica și un element de presiune politico-militară, este de părere ministrul turc al Apărării. Acesta afirmă că „Avem bănuieli că minele ar fi putut fi plasate în mod intenţionat. Poate că aceste mine au fost plasate pentru ca navele detectoare de mine maritime aparţinând NATO să intre în Marea Neagră. Pentru a exercita presiuni asupra Turciei” în ceea ce privește prevederile Convenției de la Montreux referitoare la accesul navelor de război prin strâmtorile turcești.
Războiul din Ucraina, care se suprapune pandemiei de coronavirus, generează un șoc inflaționist care va diminua creșterea economică pe parcursul acestui an și a anului viitor, afirmă directorul FMI. După cum notează The Guardian, “invazia lui Putin împinge în sus prețul alimentelor, al energiei și al altor produse și servicii. Ne confruntăm cu o criză peste o altă criză”, a avertizat Kristalina Georgieva. Ucraina si Rusia furnizează împreună 28% din exportul global de grâu. “Ucraina ar putea suferi pierderi economice catastrofice în urma războiului iar Rusia va înregistra o contracție severă din cauza sancțiunilor”, a avertizat directorul FMI.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
