Peste un miliard de credincioși catolici și protestanți din întreaga lume au sărbătorit duminică Învierea Domnului, prima sărbătoare pascală care se desfășoară fără restricții după doi ani în care ceremoniile religioase au fost restrânse, din cauza pandemiei. În aceeași zi, credincioșii ortodocși au sărbătorit Floriile, cu procesiuni și ramuri de salcie. Cum bucuria sărbătorilor este umbrită de tristețea războiului, Papa Francisc a cerut în cuvântul său Urbi et Orbi „Pace pentru Ucraina martirizată, atât de greu încercată de violența și distrugerea războiului crud și fără sens în care a fost târâtă”, după cum citim în ediția online a publicației italiene Il Fatto Quotidiano. „În această noapte cumplită de suferință și moarte – a spus Bergoglio – să poată apărea în curând un nou răsărit de speranță! Vă rog, să nu ne obișnuim cu războiul, să ne angajăm cu toții să cerem pacea, de pe balcoane și pe străzi!”
Războiul din Ucraina este în continuare capul de afiș al presei internaționale, care publică analize politice, strategice sau economice privind posibilele evoluții ale conflictului.
Recenta scufundare a navei militare ruse Moskva continuă să ridice semne de întrebare în rândurile experților militari. Publicațiile americane New York Post și Newmax citează ofițeri din Ucraina care avertizează că nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră ar fi putut avea la bord rachete nucleare în momentul în care s-a scufundat. Kievul a revendicat scufundarea ei cu două rachete anti-navă Neptun, la aproximativ 60 de mile în largul Odesei. Andrii Klimenko, redactor șef al portalului ucrainean BlackSeaNews, a solicitat o anchetă internațională care să determine dacă pe Moskva se aflau arme nucleare, adăugând că țările riverane Mării Negre – Turcia, România, Bulgaria, Georgia ar trebui să se alăture imediat acestei anchete.
De pe front, publicația ucraineană RBC transmite că armata rusă continuă să lanseze atacuri aeriene asupra oraşului Mariupol și operațiuni de asalt de tip amfibie în zona portului. Forțele Armate ale Ucrainei raportează că deţin informații potrivit cărora, în Transnistria separatistă, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a efectuat verificări privitoare la capacitatea de luptă a brigăzilor mecanizate 1, 2 și 3 din această republică nerecunoscută a Republicii Moldova. În cele din urmă, s-a constatat că unitățile nu sunt pregătite pentru operațiuni de luptă, mai notează RBC.
”Faptul că Vladimir Putin a invadat Ucraina cu costuri economice enorme pentru Rusia nu înseamnă că lui nu-i pasă de economie” – atrage atenția o analiză publicată de Financial Times, care subliniază că, în mod paradoxal, performanța economică – sau, mai bine zis, contraperformanța – a jucat un rol-cheie în decizia lansării operațiunii speciale”. Este vorba de mai vechea tactică de a distrage atenția populației: din moment ce nu mai putea asigura creșterea veniturilor sau măcar iluzia că economia o duce mai bine, Putin a încercat să repete scenariul din 2014 cu Crimeea. Dar, conchide Financial Times, calculele au fost greșite: ”PIB-ul Rusiei va scădea în 2022 cu cel puțin 11% – cea mai gravă recesiune de după începutul anilor ’90”. Tot despre consecințele economice pe termen scurt și mediu ale conflictului scrie și cotidianul francez LE MONDE, care observă că economiile țărilor din Asia Centrală și Caucaz, din cauza legăturilor strânse cu Rusia, au de suferit mai mult decât s-ar fi așteptat.
”Nu doar sectoarele economice sunt legate de piața rusească; mulți dintre cetățenii din fostele state sovietice din Asia Centrală și Caucaz lucrează în Rusia, iar devalorizarea rublei îi afectează pe sezonierii care trimit bani acasă. Per total, războiul va costa țările din Caucazul de Sud și Asia Centrală 1,5 puncte, respectiv 2,3 puncte procentuale de creștere în 2022”, apreciază Le Monde.
Prim-ministrul Italiei a declarat că propunerea Romei privind introducerea unui plafon la prețurilor la gazele naturale rusești se bucură de un sprijin tot mai mare în UE și va fi analizată la următoarea ședință a Consiliului European, pe baza unui document comun, pregătit de Comisia Europeană, a comunicat Draghi într-un interviu publicat în „Corriere della Sera”. „Plafonul de prețuri la gaze va reduce finanțarea pe care o acordăm Rusiei în fiecare zi. Nu vrem să mai depindem de gazul rusesc, deoarece dependența economică nu trebuie să devină subordonare politică. Pentru aceasta trebuie să ne diversificăm sursele de energie și să găsim noi furnizori”, a spus premierul italian în interviul pentru Corriere della Sera.
Un subiect abordat pe larg în presa de limbă franceză îl reprezintă turul doi al alegerilor prezidențiale, care vor avea loc duminica viitoare. ”Președintele în funcție Emmanuel Macron ar urma să câștige împotriva lui Marine Le Pen, cu un scor de 54% față de 46%”, potrivit unui sondaj citat de Le Figaro. Emmanuel Macron câştigă astfel un punct în defavoarea rivalei sale de extremă dreaptă faţă de sondajul realizat de acelaşi institut în urmă cu o săptămână, înainte de primul tur. În urmă cu cinci ani, Emmanuel Macron a câștigat cu 66,1% din voturi față de 33,9% pentru Marine Le Pen, reamintește cotidianul de dreapta. La rândul său, Le Monde remarcă faptul că în ultima săptămână, cei doi candidați au insistat pe diferențele de opinie privind vălul islamic sau sacrificiile ritualice și, în context mai larg, despre conceptul de laicitate. ”Lupta împotriva islamismului radical și apărarea bunăstării animalelor pe de o parte, laicitate și libertate religioasă, pe de altă parte” – rezumă cotidianul francez.
”Macron trebuie să știe să câștige”, este titlul sub care DIÁRIO DE NOTÍCIAS face o analiză a stării de spirit din Franța. ”Rezultatele turului I dezvăluie o nelinişte socială profundă, într-o țară care este unul dintre pilonii UE și membru permanent al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite. O constatare amară ne întărește neliniște: un cetățean din trei a votat extrema dreaptă. Cu alte cuvinte, a optat pentru o viziune retrogradă a ceea ce ar trebui să fie Franța de mâine, pentru ultranaționalismul xenofob și pentru un lider autoritar, care se consideră un salvator al patriei”, citim în ziarul portughez. ”Pentru a câștiga, Macron trebuie să își amintească faptul că politica de astăzi se face vorbind cu oameni reali despre problemele lor și despre aspirațiile lor, despre dificultățile prezentului și viitorului. Să sperăm că Macron poate face acest lucru, deoarece este vital să o oprim pe Marine Le Pen”, conchide Diario de Noticias.
(Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR)
