Profesioniști ai Frontex (Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă) sunt detașați în România din cauza războiului din Ucraina. Un reportaj de la fața locului
Mașina de patrulare se deplasează încet pe drumul de pământ, apoi accelerează brusc, traversează în viteză câmpul și se oprește, la fel de brusc. Un al doilea echipaj o urmează îndeaproape. Cinci polițiști de frontieră sar din vehicule și încep să alerge: cei doi ofițeri Frontex supra-antrenați în frunte, cei doi polițiști de frontieră români, ceva mai în vârstă, și ofițerul de legătură în spatele lor, prin tufișuri, spre mal.
Polițistul de frontieră român care se ocupă de caz scoate arma de serviciu și strigă: „Poliția!” Indicația că undeva în zonă se află un grup de fugari a venit de la „Vehiculul pentru gestionarea migrației” de înaltă tehnologie al Frontex, parcat la distanță. Camera termică, cu o rază de acțiune de câțiva kilometri, a arătat un grup de persoane de cealaltă parte a râului de frontieră, în partea ucraineană. Acest lucru se întâmplă în fiecare zi, uneori de mai multe ori pe zi. Imediat, patrula este alertată.
Polițiștii de frontieră scanează acum malul și râul. Nu se aude și nu se vede nimic. Doar sunetul apei. De cealaltă parte, pe malul ucrainean, acțiunea a fost remarcată. Și acolo, un polițist de frontieră se grăbește spre mal. Dar persoanele căutate par să fi dispărut. Retragere pe ambele maluri ale Tisei.
Agenția europeană de control al frontierelor (Frontex), la care participă și Elveția din 2011, este responsabilă de protecția frontierelor externe ale UE. La 15 mai, alegătorii vor decide la referendum dacă Elveția sprijină sau nu extinderea Frontex. În cazul unui vot „da”, până la 40 de polițiști de frontieră elvețieni ar putea fi trimiși la frontierele externe ale UE, în loc de doar șase în prezent.
O frontieră externă a UE este, de exemplu, granița dintre România și Ucraina, pe râul Tisa. În unele locuri, apa râului nu este foarte adâncă, dar este rece sau chiar înghețată în această perioadă a anului. În munții din apropiere, încă mai este zăpadă. „Patru minute până la hipotermie„, spune unul dintre polițiștii de frontieră care poartă banderola Frontex. „În apa rece, inima poate ceda„.
De la începutul atacului rusesc asupra Ucrainei, polițiștii de frontieră din această regiune au interceptat în jur de 400 de persoane care au trecut ilegal frontiera în zone nepopulate, jumătate dintre ele prin apa Tisei. O persoană a murit în timp ce încerca să traverseze râul. Acest lucru s-a întâmplat la 9 martie. O altă persoană a murit în munți pe 4 aprilie. Restul grupului /din munți/ a fost salvat cu ajutorul unui elicopter.
Potrivit Frontex, cei care forțează trecerea frontierei prin locuri nesupravegheate sunt bărbați, care potrivit legii marțiale în vigoare nu ar avea voie să părăsească Ucraina. „Dezertori„, spune polițistul de frontieră român, încă gâfâind după cursă. Colegii săi ucraineni de pe malul opus încearcă să îi oprească pe fugari. „Da, uneori trag„, ne spune polițistul de frontieră de la Frontex, „dar trag doar în aer”.
Dacă fugarii reușesc să ajungă pe țărmul românesc, nu mai au de ce să se teamă. Aceștia primesc ajutor de primă urgență și pături călduroase. În funcție de starea în care se află, sunt duși la spital și apoi pot solicita azil. Cei care trec frontiera nu sunt doar ucraineni; printre aceștia se numără și persoane din alte țări, migranți sau romi fără acte. Cei cărora li se permite să părăsească Ucraina și care nu au niciun motiv să se strecoare ilegal ajung la punctul de trecere a frontierei din Sighetu Marmației pe podul de lemn aflat mai la vale.
„La început plângeam„, spune Iulia Stan, polițist român de frontieră. „Când vezi atâția oameni speriați, nu poți să nu plângi„.
Exact în timp ce polițista ne vorbește, o femeie trece podul împreună cu două fete. Amândouă trag după ele o valiză mică. La capătul podului, pe pământ românesc, pot alege un animal de pluș. Le așteaptă Crucea Roșie, pompierii și un preot. ONG-urile oferă hrană, articole de toaletă și sfaturi privind cazarea și continuarea călătoriei.
Dar, pentru moment, puțini refugiați traversează podul. Unii trec în direcția opusă: spre casele lor. ”Vor să verifice dacă casele lor mai sunt în picioare”, spune un polițist militar român. ”Poate că și rămân acolo, dacă orașul lor pare sigur în acest moment. Dar, în funcție de cum decurge războiul…” Nu-și mai termină fraza.
Turiștii care au venit să facă cumpărături trebuie să își prezinte actele la control la vamă. Și aici este prezent un funcționar de la Frontex, un specialist în pașapoarte false. Se pare că există persoane care călătoresc în Ucraina venind din alte state, de exemplu prin Turcia, pentru a intra în UE. Oameni care încearcă să se dea drept ucraineni.
Cei care nu au acte sunt supuși unui interviu. „Este bine că Frontex este reprezentat aici”, spune polițistul militar. „Agenții lor au experiența, cunoștințele și tehnologia necesare. Orice ajutor este binevenit”.
Numărul de ofițeri Frontex desfășurați la Sighetu Marmației este secret. Este interzisă fotografierea fețelor sau indicarea numelor – chiar și a prenumelor. „Nu avem nimic de ascuns, dar trebuie să înțelegeți că aceasta este o zonă de operațiuni”, spune ofițerul de presă al Frontex.
„Suntem o agenție de aplicare a legii”.
Potrivit altor actori din zona de frontieră, se pare că zece agenți Frontex se află în acest moment la fața locului.
Doi dintre ei tocmai s-au întors dintr-o patrulare. Aceștia sunt polițiști de frontieră din Republica Cehă și din Polonia; misiunea lor aici va dura cel puțin două luni și cel mult un an. Ei au fost deja în Grecia și Ungaria. ”Munca este practic aceeași peste tot”, spune polițistul de frontieră ceh, punându-și ochelarii de soare. Și nu mai adaugă nimic.
După începerea războiului, România a solicitat ajutorul Frontex într-o măsură mai mare decât alte țări vecine cu Ucraina. Frontex a trimis aproximativ 200 de polițiști de frontieră. Aceștia trebuie să sprijine autoritățile locale și să se asigure că UE deține controlul asupra persoanelor care intră pe teritoriul său.
”Anterior, frontiera dintre țările UE și Ucraina era cunoscută pentru contrabanda cu alcool și țigări”, declara șeful Frontex, Fabrice Leggeri, într-un interviu recent. ”Acum este vorba despre traficul de persoane. Infractorii operează în zona de frontieră, profitând de femeile și fetele care fug”.
Contrabandiștii sunt, de asemenea, în vizorul Frontex. În urmă cu câteva zile, la granița româno-ungară, polițiștii de frontieră au găsit într-un tir 22 de refugiați și migranți din Siria și Turcia.
Frontex a crescut semnificativ în ultimii ani și ar trebui să continue să facă acest lucru: până în 2027, agenția de control al frontierelor ar trebui să dispună de o rezervă de 10 000 de persoane disponibile pentru desfășurare. În prezent, există 1.700. Criticii spun că agenția nu poate face față acestei creșteri rapide. Alții văd în Frontex un simbol al ”compartimentației” Europei.
Șeful Frontex, Fabrice Leggeri, se află sub presiune, deoarece se speculează că agenția UE de gestionare a frontierelor nu numai că a tolerat, dar a și acoperit returnări ilegale de refugiați.
Polițiștii de frontieră din Sighetu Marmației nu vor și nu pot vorbi despre acest lucru. Aceștia susțin că nimeni este ”returnat” în această regiune de frontieră.
https://www.tdg.ch/frontex-en-etat-dalerte-entre-lukraine-et-la-roumanie-308628044546/
Traducerea: Ruxandra Lambru
TRIBUNE DE GENEVE (Elveția), 20 aprilie 2022
