Spre alegerile prezidențiale din Franța a fost îndreptată duminică atenția presei internaționale. Emmanuel Macron va începe un al doilea mandat la Elysée, informează Le Soir. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat pe Twitter realegerea lui Macron, afirmând că, în această perioadă tulbure avem nevoie de o Europă solidă și de o Franță pe deplin angajată pentru o Uniune Europeană mai suverană și mai strategică, reține Le Figaro. La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că împreună vom realiza progrese în Franța și în Europa, citează Le Figaro. Președintele reales nu trebuie să se autoamăgească în privința victoriei sale, căci va avea misiunea dificilă de a articula șantierele democratic, social și ecologic și sarcina principală de a reda încrederea în viitor a celor care se simt neglijați, subliniază Liberation. Vom vedea dacă Macron va găsi curajul și energia necesare pentru a-și relua reformele și pentru a reuși să-și înrădăcineze mișcarea în peisajul politic, este mai sceptic Courrier International, în timp ce, pentru La Repubblica, victoria lui Macron vine ca o răsuflare de uşurare, ca un anunț al afirmării unei conduceri continentale, poate singura posibilă într-o Europă tot mai amenințată cu alunecarea într-o lipsă de semnificație. Milioane de persoane s-au îndreptat spre urne, pentru votul final al alegerilor prezidențiale, care au scos la iveală diviziuni profunde în rândul alegătorilor îngrijorați de inflație, de Ucraina și de impactul imigrației asupra identității naționale a Franței, notează The Wall Street Journal și opinează că învingătorul moștenește o țară fracturată de-a lungul liniilor economice, generaționale și geografice. Scrutinul din Franța este o reflectare a lumii occidentale actuale: divizată, marcată de furie și de frică, scrie The Atlantic. Alegerile franceze sunt oglinda unui fenomen care afectează Europa și Occidentul: ascensiunea necruțătoare a dreptei naționaliste și, dacă Franța se confruntă, pentru a treia oară în douăzeci de ani, cu alegeri care amenință ordinea liberală, această evoluție va continua să marcheze peisajul politic al Hexagonului și al altor democrații occidentale, în viitor, prognozează revista americană. Reacția ar putea lua mai multe forme: un eșec la alegerile legislative din iunie, o reluare a mișcărilor de protest care au marcat deja primul mandat al președintelui sau, în cele din urmă, o victorie pentru o personalitate politică de extremă dreapta, la viitoarele alegeri prezidențiale din 2027, crede The Atlantic.
Pe frontul din Ucraina, după ce președintele rus Vladimir Putin a refuzat încetarea focului pe durata Paștelui ortodox, ordonând continuarea bombardamentelor, în pofida tuturor apelurilor internaționale pentru pace, ucrainenii s-au unit în rugăciune pentru o victorie împotriva Rusiei, scrie The Wall Street Journal. La rândul său, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, cârmuitorul spiritual al creștinilor ortodocși răsăriteni, a cerut deschiderea de coridoare umanitare în Ucraina, unde se desfășoară o tragedie umanitară de nedescris, citează Reuters. Între timp, președintele Volodimir Zelenski s-a pregătit să-i primească la Kiev pe secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și pe secretarul Apărării, Lloyd Austin, pentru a discuta despre asistența pentru Ucraina, anunță revista Time. Lloyd Austin vizitează Kievul înainte de a ajunge în Germania, în vederea participării la un summit planificat, cu participarea a 40 de națiuni aliate și partenere ale NATO, pentru a discuta despre modalitățile de continuare a sprijinului, inclusiv militar, acordat Ucrainei, subliniază Politico. Președintele american Joe Biden a anunțat, săptămâna trecută, încă un ajutor, în valoare de 1,3 miliarde de dolari pentru Ucraina, 800 de milioane în cheltuieli militare și alte 500 de milioane în asistență economică de urgență, amintește Forbes. În același timp, oficialii de la Kiev sunt îngrijorați că Vladimir Putin ar putea trece dincolo de obiectivul declarat al Rusiei de a captura regiunea de frontieră de est a Donbasului, pentru a încerca să pună mâna pe întreaga zonă de sud-est, izolând Ucraina de mare, scrie Financial Times. Ucraina este, totuși, încrezătoare că poate împinge trupele ruse înapoi, după ce a dejucat planul inițial al lui Putin de a ocupa rapid țara, adaugă ziarul britanic. Pe fondul situației din Ucraina, portavionul american USS Harry S. Truman, dotat cu senzori, radare şi sisteme de armament, a cărui principală forţă este formată din 90 de aeronave de luptă operate de la bord, patrulează în zona flancului estic al NATO, informează Rosbalt. Portavionul, împreună cu fregata norvegiană HNoMS Fridtjof Nansen, a intrat în portul italian Trieste, iar crucişătorul USS San Jacinto a ajuns în portul Marghera din Veneția, adaugă Rosbalt și precizează că, în estul Mediteranei, operează portavionul nuclear francez Charles de Gaulle.
Cristina Zaharia, RADOR
