Rusia „încearcă să provoace o criză globală” și „haos”, titrează Le Vif, citându-l pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cotidianul belgian mai notează că Uniunea Europeană a acuzat Rusia de „șantaj” cu gaze, după ce Kremlinul a închis robinetul de „aur albastru” către Polonia și Bulgaria. ”Șantajul la care recurge Putin ar trebui să întărească hotărârea Europei de a-și reduce dependența de combustibilul rusesc”, consideră Wall Street Journal, constatând accelerarea mai multor proiecte în acest sens. Astfel, Polonia urmează să se conecteze la terminalul de gaz natural lichefiat al Lituaniei, dar și la producția Norvegiei. Bulgaria, deși importă 90% din consumul său din Rusia, ar putea obține rapid gaze din Turcia și Grecia. Italia și-a asigurat un contract cu Algeria, iar Germania ar putea suplini lipsa gazelor prin creșterea producției la centralele sale electrice și renunțarea la închiderea centralelor nucleare pe care le mai are, detaliază Wall Street Journal. Cotidianul economic avertizează că ”reducerea exporturilor de energie ar putea lovi și Rusia în condițiile în care vânzările de combustibil îi finanțează mașinăria de război și aproape jumătate din buget. Putin nu prea are multe alte locuri în care să-și vândă gazul, astfel că va fi nevoit curând să oprească platformele de foraj și să sigileze puțurile. Ceea ce ar putea provoca daune pe termen lung producției rusești”, explică Wall Street Journal.
Noi proiecte energetice sunt semnalate și de presa din regiunea noastră. Astfel, Mediapool scrie că Bulgaria va propune României un proiect de construire a unui parc eolian offshore comun în Marea Neagră și că există deja investitori din Danemarca și Germania interesați de acest proiect. Ideea va fi prezentată de vicepremierul bulgar pentru schimbări climatice și ministru al mediului și apelor, Borislav Sandov, omologului său român, în cadrul vizitei pe care o va efectua vineri la București în cadrul unei delegații guvernamentale bulgare conduse de premierul Kiril Petkov, detaliază Mediapool. Tot de la Sofia, Sega scrie despre perspectivele României de a extrage gaze din Marea Neagră încă de la jumătatea acestui an. Potrivit declarațiilor premierului Nicolae Ciucă, preluate de agenția bulgară BTA, se preconizează că se va extrage aproximativ 1 miliard de metri cubi pe an, ceea ce reprezintă 10% din consumul anual al României. Sega mai notează că în cadrul discuțiilor pe care premierul bulgar le va avea vineri la București, va fi abordată și problema finalizării interconectorului dintre Grecia și Bulgaria, astfel încât să poată fi folosit și gaz lichefiat, care poate fi adus prin Marea Mediterană și descărcat în terminale din Grecia sau Turcia. Grecia, la rândul ei, accelerează construcția terminalului de gaz lichefiat de la Alexandroupolis, considerându-l, potrivit ziarului elen Kathimerini, un proiect de importanță strategică pentru întreaga regiune balcanică.
”Războiul din Ucraina se poate prelungi luni sau ani întregi”, a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dând asigurări că aliaţii NATO sunt pregătiţi să ajute Kievul să progreseze de la ”echipamente din epoca sovietică la arme şi sisteme standard mai moderne”. ”Costul acestei lupte nu este mic”, a avertizat , la rândul său, președintele american, Joe Biden, solicitând Congresului să aprobe un nou ajutor în valoare de 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina, dublu față de valoarea pachetului aprobat anterior, după cum observă New York Times. Un ajutor de o asemenea dimensiune indică faptul că Statele Unite se pregătesc pentru un conflict de durată în Ucraina, comentează cotidianul american, remarcând și la alți lideri occidentali o schimbare de ton care sugerează că se pregătesc pentru un război lung și de uzură. Totodată, convingerea că acest război nu se va termina prea curând amplifică temerile că el ar putea depăși granițele ucrainene, propagându-se în regiunea extinsă, mai constată New York Times. ”Rusia ar pregăti o ofensivă asupra Odesei dinspre Transnistria”, titrează agenția ucraineană RBC, preluând informații de pe portalul Defense Express, potrivit cărora atât pe aerodromul de la Tiraspol, cât și în Crimeea ocupată de ruşi au început pregătiri de amploare pentru acumularea de forţe şi echipamente militare vizând un atac îndreptat spre Odesa. ”Dacă Moscova ar crea efectiv coridorul terestru pe care îl dorește prin tot sudul Ucrainei până în Transnistria, acest lucru ar însemna o nouă încălcare a dreptului internațional, un nou atac, în decurs de câteva luni, asupra unui stat suveran: Republica Moldova. Astfel, trupele rusești s-ar afla direct la granița cu România și, prin urmare, cu flancul sud-estic al NATO. Ar fi un semn că politica de intimidarea a alianței nu este suficient de intimidantă”, avertizează Die Welt. Extinderea războiului ruso-ucrainean în Moldova ar avea „consecințe ample pentru UE și NATO”, este de părere și cotidianul irlandez The Journal, citând specialiști în domeniu.
Situația economică la nivel global se anunță de asemenea complicată. ”Economia Statelor Unite s-a contractat cu 1,4% în primul trimestru al anului, amplificând temerile unei recesiuni”, titrează Washington Post. China se află și ea ”în criză profundă”, întrucât părți mari din economia chineză sunt semi-paralizate de măsurile draconice impuse prin politica zero-Covid promovată de Beijing, remarcă Financial Times. Cel puțin 27 de orașe, printre care și cele mai mari și principalele motoare economice, Shanghai și Beijing, se află în acest moment în carantină totală sau parțială, afectând peste 165 de milioane de oameni, noteză CNN. În Europa, în schimb, piața muncii a început să se redreseze de pe urma pandemiei, constată Reuters, detaliind că rata de ocupare a forței de muncă în 16 din cele 27 de state UE, inclusiv Polonia, România, Grecia și Malta, a atins ori a depășit nivelurile pre-pandemice.
În sfârșit, sub titlul ”România se mobilizează pentru a umple golul agricol lăsat de războiul din Ucraina”, Euractiv consideră că strategia agricolă a României va fi influențată semnificativ pe fondul războiului din Ucraina, remodelând prioritățile agricole ale țării. Grava perturbare a sectorului agroalimentar din Uniunea Europeană a plasat România în prima linie pentru umplerea unora dintre golurile lăsate de exportatorii ruși și ucraineni. De aceea, România face eforturi în special în sectorul procesării alimentelor, alocând fonduri pentru a-și crește capacitatea în acest domeniu, notează Euractiv. (Carolina Ciulu)/cciulu/sdm2
