”Jill Biden va efectua o vizită în România și Slovacia cu scopul de a-i sprijini pe refugiații ucraineni” titrează CNN, detaliind că prima oprire a Primei Doamne a Statelor Unite va fi baza aeronautică de la Mihail Kogălniceanu unde, vineri, se va întâlni cu membrii trupelor americane, după care sâmbătă, la București, va avea întâlniri cu membri ai Guvernului României, precum și cu reprezentanți ai unor organizații umanitare. Amintind că Jill Biden este ea însăși profesor, CNN mai notează că la București, Prima Doamnă va petrece ceva timp alături de profesorii care îi ajută pe copiii ucraineni în procesul de învățare și de adaptare la noul mediu. România a cunoscut cel mai mare aflux de refugiați ucraineni, după Polonia, subliniază CNN, amintind că sute de mii de ucraineni au trecut granițele României de când a început războiul în urmă cu trei luni. Reuters comentează că această vizită este cea mai recentă demonstraţie de sprijin din partea unor reprezentanţi de rang înalt din Statele Unite pentru Ucraina şi statele care ajută refugiaţi ucraineni.
Între timp, Uniunea Europeană pregătește un al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, iar miniștrii energiei s-au întâlnit luni într-o reuniune de urgență pentru a-și coordona strategia în privința aprovizionării cu gaze, în cazul unor posibile întrerupări ale livrărilor de către Rusia, notează Les Echos. Germania e pregătită pentru un embargo asupra petrolului rusesc „pentru mai mulţi ani”, titrează La Libre Belgique, preluând declarațiile ministrului german al afacerilor externe, Annalena Baerbock. Pe de altă parte, însă, ministrul german al energiei, citat de Wall Street Journal, avertizează că ”epoca energiei ieftine a luat sfârșit”. ”Uniunea Europeană refuză să plătească gazul rusesc în ruble și se pregătește de o ruptură cu Moscova”, titrează Le Figaro, în timp ce Le Monde vorbește despre o săptămână crucială întrucât sunt planificate mai multe întâlniri menite să găsească un răspuns la o ecuație dificilă: cum ar putea Europa să nu mai finanțeze războiul lui Putin, desprinzându-se cât mai repede de energia rusească fără a-și pune în pericol economia și pacea socială.
Presa internațională remarcă de asemenea reacțiile furioase ale oficialilor israelieni după ce ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a încercat să-și susțină teza despre o Ucraină nazistă, în ciuda faptului că e condusă de un președinte cu origini evreiești, argumentând că la fel ca Zelenski ”și Hitler avea sânge evreiesc”. ”Lavrov înfurie Israelul” constată cotidianul spaniol El Periodico, în timp ce Washington Post scrie că Israelul solicită scuze de la guvernul Rusiei întrucât a propagat o temă antisemită recurentă și discreditată. „Scopul unor astfel de minciuni este să-i acuze chiar pe evrei de cele mai îngrozitoare crime din istorie, care au fost săvârșite împotriva lor, absolvindu-i, prin urmare, pe dușmanii Israelului de orice responsabilitate”, a spus premierul israelian, Naftali Bennett. Bennett a făcut totodată apel „la încetarea imediată a utilizării Holocaustului împotriva poporului evreu ca instrument politic”, notează Washington Post. ”Antisemitismul lui Lavrov înseamnă că Israelul nu va mai rămâne neutru în ceea ce privește conflictul Ucraina-Rusia” titrează Jerusalem Post, constatând că aceste declarații scandaloase pun capăt eforturilor de până acum ale Ierusalimului de a se menține deasupra acestui conflict de teamă de a nu-și antagoniza Rusia, care este un jucător important în criza din Siria vecină. ”Un echilibru delicat care se face ţăndări”, remarcă și Liberation, explicând că ”până acum, Israelul juca pe cartea cvasi-neutralităţii, încercând să nu atace Moscova, dar acceptând, după lungi săptămâni de ezitări, să furnizeze echipamente de protecţie Ucrainei”.
”Vom avea oare o nouă eră în relațiile dintre Bulgaria și România?” se întreabă publicația Kapital de la Sofia, analizând rezultatele vizitei efectuate săptămâna trecută la București de o delegație condusă de premierul bulgar Kiril Petkov. Pentru prima dată, se pare că cele două țări sunt hotărâte să lucreze împreună pentru a construi proiecte-cheie de infrastructură, pentru cooperarea energetică și pentru accelerarea intrării în Spațiul Schengen, consideră Kapital. Concret, cel de-al doilea pod Ruse-Giurgiu este deja în procedură de aprobare pentru finanțare de la Comisia Europeană, urmează deschiderea unei legături de feribot între cele două orașe, iar în septembrie sunt așteptați pași clari și pentru îmbunătățirea în ansamblu a transportului fluvial. De asemenea, delegația bulgară a propus din nou construcția a încă patru poduri peste Dunăre, iar ideile vor fi discutate în grupurile de lucru, săptămâna aceasta, detaliază Kapital.
(Carolina Ciulu)/cciulu/ilapadat
