De aproape trei luni, devine deja de la sine înțeles că războiul din Ucraina întrece în importanță orice alt eveniment semnalat pe plan internațional, iar ziarele străine îi subliniază gravitatea, căutând să evidențieze însă și consecințele la nivel mondial ale acestui conflict.
„Forțele ruse au lansat rachete incendiare asupra orașului Harkiv, din estul țării, provocând un mare incendiu în nordul orașului”, informează cotidianul american The New York Times. Potrivit informațiilor dintr-un alt ziar american important, The Washington Post, „primarul din Mariupol, anunță că, la oțelăria Azovstal au continuat să se dea lupte grele, sute de oameni au rămas blocați în oțelărie, iar peste 100000 de persoane așteaptă încă să fie evacuate”. Dar, tot în The Washington Post, un articol stârnește îngrijorare: „Miercuri, armata din Belarus a lansat o serie de manevre menite să testeze capacitatea forțelor sale în vederea unei reacții rapide la posibile crize”, informează autorul articolului, citând surse ale Ministerului belarus al Apărării.
Dar care este riposta Europei, respectiv, a Uniunii Europene la actuala criză din Ucraina? Cele mai multe ziare o citează pe Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, care, în Parlamentul European, ar fi spus că „președintele rus Vladimir Putin va trebui să plătească scump pentru brutala sa agresiune la adresa Ucrainei”, după cum relevă cotidianul britanic The Guardian. „Este pregătit al șaselea pachet de sancțiuni impuse Rusiei”, titrează și ziarul italian Corriere della Sera, citând-o pe șefa executivului european. Dar tot în Correre della Sera, ne rețin atenția și titlurile altor articole, dintre care spicuim: „Ce va face țarul cu adevărat începând din data de 9 mai?, se întreabă ziarul italian, referindu-se la speculațiile potrivit cărora președintele rus “va declara în mod deschis război Ucrainei”. Și altă întrebare din același ziar: „O întâlnire a lui Putin cu Papa?”. Dar tot Corriere della Sera precizează că „purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ar fi subliniat că asemenea întrevederi se stabilesc prin canale diplomatice or, deocamdată, nu există acorduri cu privire la o asemenea întâlnire”.
Nici presa rusă nu duce însă lipsă de articole interesante pe tema conflictului din Ucraina și este de ajuns să cităm doar titlurile unor articole: „Vestul este un Titanic care se scufundă și puțini oameni mai vor să parieze pe el”, titrează cotidianul moscovit Pravda, citând un analist cu un nume ceva mai ciudat, Evgheni Satanovski. Sau: „Nu există capacități în lume care să poată înlocui volumul petrolului din Rusia”. Potrivit aceluiași ziar, declarația i-ar aparține secretarului general al OPEC, Mohammed Barkindo. O informație apărută în publicația rusă Kommersant se referă și la președintele român Klaus Iohanni. Ziarul îl citează pe președintele român, care, în urmă cu două zile, ar fi spus că, cităm, „escaladarea tensiunilor și creșterea masivă a prezenței militare ruse în apropierea Ucrainei și în regiunea Mării Negre afectează securitatea și stabilitatea internațională”, drept care, subliniază același ziar, „un batalion american Stryker și bombardiere F-35 vor sosi în curând în România”. Și, potrivit cotidianului moscovit Komsomolskaia Pravda, Alexei Danilov, secretar general al Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, ar fi avertizat: „Următorul obiectiv al Rusiei este Moldova”.
Părăsind Ucraina, să ne îndreptăm atenția spre Franța, o țară care în curând se va confrunta cu alegeri legislative. Pe această temă, ziarele franceze oferă numeroase variante, probabil, spornd nehotărârea electoratului. “Nu, guvernarea de stânga nu a murit”, titrează cotidianul Le Monde, citând un lider al Stângii. Ziarul subliniază că, „pentru o uniune a stângii la alegerile legislative, o serie de acorduri, dar și de sacrificii sunt uneori contestate”. Ziarul Le Figaro anunță că „un fost premier, Bernard Cazeneuve, a părăsit Partidul Socialist”. În sfârșit, ziarul Le Parisien pomenește și el despre un eventual acord între Partidul Socialist și un partid mai recent, Franța Nesupusă, acord care s-ar putea anunța chiar în această seară (joi, 5 mai). Iar ziarul spaniol El Mundo pare să tragă și concluzia: „Melanchon vrea să-i atragă pe socialiști în alianța sa de stânga ca să dinamiteze agenda electorală a lui Macron”.
Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR
