Războiul din Ucraina se desfășoară atât în teren, cât și la nivelul informațiilor și al declarațiilor. Un articol publicat de New York Times a produs numeroase ecouri în presa internațională. Potrivit cotidianului american, informațiile furnizate de serviciile secrete ale Statelor Unite au fost esențiale pentru Kiev în localizarea și uciderea generalilor ruși aflați pe câmpul de luptă. Consiliul de Securitate Națională Americană (NSC) și Pentagonul au respins acuzația, considerând „iresponsabilă” afirmația făcută în articolul respectiv. „Statele Unite oferă informații pe câmpul de luptă pentru a-i ajuta pe ucraineni să-și apere țara, dar nu au în vedere ținte specifice rusești”, a declarat purtătorul de cuvânt al NSC, Adrienne Watson, citată de AFP.
”Asistența americană acordată Ucrainei în materie de informații, pe care Washingtonul nu o etalează, se adaugă la miliardele de dolari de echipamente militare livrate – într-un mod mai transparent – armatei de la Kiev, inclusiv arme antitanc, muniție și, mai nou, piese de artilerie grea, elicoptere și drone” reamintește, pe același subiect, Le Figaro.
O astfel de informație nu putea trece neobservată în tabăra pro-Putin. ”Ucraina nu manifestă interes pentru negocierile cu Rusia, iar răspunsul la întrebarea de ce se întâmplă acest lucru trebuie căutat la Washington” – a declarat în context președintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukașenko, într-un interviu acordat pentru Associated Press. „Cunosc poziția Rusiei. Știu ce propune Rusia Ucrainei. Întrebarea este de ce Ucraina, pe teritoriul căreia se desfășoară, de fapt, un război, operațiuni militare, mor oamenii, nu este interesată de aceste negocieri”, a adăugat președintele Belarus, citat de agenția oficială a Moscovei, Tass.
”Fostul ‘jandarm’ de pe vremea Războiului Rece și-a regăsit obiectivul și, spre surprinderea multora, NATO s-a dovedit un spion remarcabil și o forță capabilă să lupte împotriva Rusiei” – constată The Guardian, subliniind că prin invadarea Ucrainei, Vladimir Putin a revigorat soarta Organizației Tratatului Nord-Atlantic, readucând-o în prim-planul agendei de politică externă. ”Statele scandinave, care pe vremuri se mândreau cu independența lor față de organizație, sunt acum nerăbdătoare să adere, iar guvernul german a promis o majorare fără precedent a bugetului de apărare”. ”De ani de zile, în Europa s-a tot vorbit despre o nouă inițiativă europeană de securitate și apărare, dar invazia Rusiei în Ucraina a demonstrat cât de dezamăgitori sunt pașii Europei spre autonomie și cât de profundă este influența NATO asupra continentului”, este concluzia articolului din The Guardian.
Din publicația ucraineană Korrespondent aflăm că președintele Volodimir Zelenski a anunţat lansarea United24, o platformă online pentru strângerea de fonduri în sprijinul Ucrainei. Potrivit liderului de la Kiev, platforma va deveni principala sursă de colectare a donațiilor în sprijinul Ucrainei, iar fondurile vor fi direcţionate către misiunile de apărare și deminare a teritoriilor, de asistenţă umanitară şi medicală şi reconstrucție. ”Toate fondurile vor ajunge în conturile Băncii Centrale a Ucrainei și vor fi alocate ministerelor, iar rapoartele privind strângerea de fonduri vor fi actualizate la fiecare 24 de ore” – a promis șeful statului ucrainean, citat de Korrespondent. Dintr-o altă publicație ucraineană, RBC, aflăm că reprezentantul lui Putin pentru Donbas a sosit la Mariupol, unde rușii pregătesc o paradă militară pe 9 mai. Oficialul rus este însoţit de secretarul Consiliului General al partidului „Rusia Unită”, Andrei Turceak, care coordonează „integrarea” Mariupolului în cadrul Federației Ruse, ceea ce ar putea însemna că Moscova se gândește în mod serios la „includerea” teritoriilor ucrainene ocupate în componenţa Rusiei, punctează, de la Kiev, RBC.
Presa internațională notează că Uniunea Europeană acționează în direcția dobândirii independenței energetice. De la Sofia, 24 Chasa notează că operatorii de sistem din Bulgaria, România și Grecia se pregătesc de semnarea unui acord pentru creșterea capacității de conectare a noilor capacități verzi pentru energie electrică. ”Deja de o săptămână, Bulgaria nu mai primește gaz de la Gazprom, iar apocalipsa descrisă nu s-a produs și nici măcar aprovizionarea consumatorilor nu a fost întreruptă”. ”Ceea ce arată că ruperea de gazul rusesc nu este doar posibilă, ci se poate întâmpla foarte repede. Și cu puțin noroc, fără ca prețul să se majoreze”, comentează o altă publicație bulgară, Kapital.
Sub titlul ”Traseul gazului și temerile cu privire la acțiunile lui Putin”, Kathimerini explică necesitatea ca Atena să caute soluții pentru situația în care Moscova insistă cu pretențiile sale legate de plata în ruble. ”Vor trebui căutate alte surse de aprovizionare, începând cu gazul natural lichefiat, astfel ca Grecia și țările de la nordul acesteia să fie aprovizionate prin terminalul GNL de la Revythousa și mai târziu de cel de la Alexandroupoli. Grecia acoperă deja nevoile energetice ale Bulgariei după ce fluxul din Rusia a fost întrerupt, iar conform planurilor, conducta care transportă gaz rusesc către Bulgaria prin România și Moldova ar putea fi folosită în sens invers pentru a trimite ulterior gaz de la Alexandroupoli către aceste țări”, conchide publicația elenă./rlambru/gpodea
Agenția de Presă RADOR
