Războiul din Ucraina se află în centrul atenției presei internaționale, care urmărește evoluția situației de pe teren și reacțiile opiniei publice internaționale. Pe 9 mai, “Două Europe se confruntă pentru gloria sau rușinea războiului”, titrează The New York Times, cu referire la dubla semnificație a zilei de luni. “În trecut, preşedintele rus a folosit celebrarea anuală a victoriei sovietice asupra nazismului din 1945 pentru a cimenta permanenta militarizare a societății rusești, pentru a slăvi valorile patriotismului eroic și pentru a pune în contrast spiritul de luptă al Rusiei cu ceea ce el consideră a fi decadența morală a Vestului. Anul acesta el va încerca să prezinte drept o victorie distrugerea nediscriminatorie pe care a adus-o asupra Ucrainei”. “În timp ce el face acest lucru, ziua de 9 mai va fi marcată diferit în Europa de Vest. Președintele francez Emmanuel Macron va marca Ziua Europei la Berlin și la Strasbourg, sediul Parlamentului European, prezentând viziunea sa ambițioasă a unei Uniuni Europene care este nevoită să își depășească simplul obiectiv economic pentru a devenit o forță globală mai federală și mai puternică”. După cum comentează The New York Times, confruntarea este între două viziuni asupra lumii, una de secol 19, alta de secol 21, cu posibile consecințe pe care le-a ilustrat secolul 20 la Verdun, Hiroshima și în alte părţi. Războiul lui Putin în Ucraina a arătat că riscul unor mari conflagrații nu a rămas în trecut”.
Sub titlul “Războiul în Ucraina: UE la răscruce de drumuri”, ziarul belgian Le Vif publică un comentariu în care arată că “În timp ce Uniunea Europeană sărbătorește luni cea de-a 72-a aniversare, războiul din Ucraina o împinge să se transforme radical pentru a deveni un jucător puternic pe scena mondială”. „Războiul președintelui rus în Ucraina provoacă fundamental arhitectura noastră europeană de pace”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. UE marchează cea de-a 72-a aniversare a actului său fondator, declarația lui Robert Schumann prin care se propune crearea unei Comunități Europene a Cărbunelui și Oțelului, pe 9 mai 1950. “Blocul comercial care reunea națiunile care fuseseră în război a devenit o putere politică gata să trimită arme Kievului și să impună Rusiei sancțiuni fără precedent. A învățat lecțiile după Brexit și cei patru ani de președinție a lui Donald Trump în Statele Unite și se pregătește să facă față unei Chine care se afirmă”.
Încrezător în forțele armate rusești, preşedintele Putin, citat de La Libre Belgique, susține că la fel „ca în 1945, victoria va fi a noastră”, făcând comparații între al Doilea Război Mondial şi conflictul din Ucraina. „Astăzi, militarii noştri, ca şi înaintaşii lor, luptă pentru eliberarea pământului natal de mizeria nazistă, cu încrederea că, la fel ca în 1945, victoria va fi a noastră”, a afirmat Putin în urările sale adresate duminică ţărilor din fostul bloc sovietic cât şi separatiştilor din estul Ucrainei.
Războiul din Ucraina intră într-o „fază decisivă”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, în cadrul unui interviu pentru Al Jazeera: „Credem că următoarele săptămâni vor fi cu adevărat decisive, chiar dacă războiul s-ar putea prelungi pentru o perioadă mai lungă de timp”, a precizat el. Pentru moment, a continuat Geoană, „În termeni militari nu avem niciun indiciu care să ne arate că Rusia ar fi dispusă să escaladeze situația cu NATO și nici că ar avea capacitatea de a face acest lucru. Astfel, foarte probabil războiul va continua să dezvolte, și mai intens, cu noi victime și sacrificii, însă în acest moment nu vedem un risc de escaladare între Rusia și NATO”.
Pe de altă parte, într-un interviu acordat ziarului Welt am Sonntag, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a adăugat că Alianța Atlantică se așteaptă la o înrăutățire a războiului „în următoarele săptămâni” și a avertizat Moscova să nu folosească armelor nucleare. NATO va continua să ajute Ucraina atâta timp cât Putin va continua războiul, „chiar dacă va dura luni, sau ani”. Stoltenberg a mai prezis „distrugeri și mai mari a infrastructurilor critice și a zonelor rezidențiale”, subliniind că de la începutul conflictului, Alianța nu a observat nicio mișcare în arsenalele nucleare rusești.
Între timp, după cum scrie publicatia italiana Il Fatto Quotidiano, SUA au oferit garanții de securitate Suediei și Finlandei în perioada dintre cererea lor de aderare la NATO, alimentată de agresiunea rusă de la Kiev, și aderarea oficială la Alianță, care necesită ratificarea parlamentară pentru aproape toți aliații. O perioadă care ar putea dura câteva luni și în care Stockholm și Helsinki nu ar fi protejate de articolul 5, care prevede intervenția celorlalte țări membre în cazul unui atac extern.
După deplasările în România și în Slovacia, prima doamnă a Statelor Unite, Jill Biden, a făcut o vizită surpriză în Ucraina. Potrivit Reuters, „Coloana de maşini în care se află Jill Biden a traversat graniţa dintre Slovacia și Ucraina, în cadrul unei vizite inopinate. Jill Biden a avut o întâlnire cu prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, într-o şcoală publică din oraşul Ujhorod. Anterior, s-a întâlnit cu refugiații ucraineni din estul Slovaciei, în ultima zi a turneului său care a inclus și România, unde i-a vizitat pe militarii americani dislocați precum și pe femeile și copiii care au fugit de invazia rusă din Ucraina”.
China “urmărește îndeaproape invadarea Ucrainei de către Rusia și probabil că își ajustează planurile pe termen lung pentru a obține controlul asupra Taiwanului pe baza lecțiilor din război”, a declarat directorul CIA, William Burns, citat de AFP. „În mod clar, conducerea chineză încearcă să analizeze cu atenție ce lecții ar trebui să deprindă din Ucraina legat de propriile ambiții și de Taiwan”, a declarat Burns care crede că Beijingul a fost „surprins” de performanța slabă a forțelor militare ruse, precum și de rezistența dură venită din partea întregii societăți ucrainene.
Rămânând în zonă, Le Figaro scrie că fostul şef al securităţii, John Lee, a fost desemnat conducător al Hong Kong-ului. Unic candidat la postul de şef al executivului, acest favorit al Beijingului a supervizat reprimarea uriaşelor manifestaţii pro-democraţie din 2019. Rolul lui crucial în reprimarea mişcării pro-democraţie a făcut din acest fost poliţist de stradă un om sigur pentru Beijing. În schimb, UE susține că desemnarea noului conducător în Hong Kong „încalcă principiile democratice”. După cum scrie La Libre Belgique, Uniunea Europeană a deplâns modul în care a fost desemnat noul lider al executivului din Hong Kong, şeful diplomaţiei europene vorbind despre „încălcarea principiilor democratice şi a pluralismului politic”. Procesul de „selecţie” a noului lider este „o altă etapă în distrugerea principiului ‘o ţară, două sisteme'”, a avertizat Josep Borrell.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
