Răsfoind ziarele străine, putem observa că, din nefericire, zăngănitul armelor depășește războiul din Ucraina, făcându-se auzit și pe alte meridiane.
„Marți, China și Rusia au organizat primele lor manevre militare comune de după invazia rus[ în Ucraina”, notează cotidianul american The New York Times. Același ziar informează că „cele două țări au mobilizat o serie de bombardiere în nord-estul Asiei, iar evenimentul pare să fie o demonstrație de forță datorată vizitei întreprinse de președintele american Joe Biden în regiune”. Un alt ziar american, The Wall Street Journal, observă că „turneul asiatic al președintelui Biden se izbește de greutăți”. Mai exact, „în privința poziției dure adoptate pe tema Taiwanului, unii liderii asiatici se arată satisfăcuți, dar opiniile lor diferă mult atunci când vine vorba despre relațiile comerciale și despre Rusia”. Într-un ziar din Hong Kong, South China Morning Post, manevrele sunt însă minimalizate. Ziarul precizează că nu a fost vorba decât despre „patru bombardiere”, dar subliniază totuși că, „începând din luna noiembrie, Rusia și China au mai organizat niște zboruri comune în apropierea coastelor Japoniei”. Cât despre Taiwan, cotidianul moscovit Pravda estimează că „Statele Unite nu vor apăra Taiwanul cu prețul unui război cu China”. Același ziar afirmă că „tratatul dintre Statele Unite și Tawan este redactat în așa fel încât Washingtonul să aibă dreptul, dar nu și obligația de a apăra Taipeiul în eventualitatea unei amenințări armate”.
O veste din Turcia stârnește și ea îngrijorare. Liderul Partidului Mișcării Naționaliste, Devlet Bahçeli afirmă că “Turcia s-ar putea gândi să părăsească NATO în cazul în care condițiile de aderare a Finlandei și Suediei la organizație nu vor ține cont de temerile turcilor legate de securitatea lor”. „Cum putem să ne arătăm toleranți față de aceste state atâta vreme cât pe străzile lor mișună teroriștii?”, a întrebat retoric politicianul turc, referindu-se la membrii refugiați ai partidului kurzilor, PKK. În privința discuțiilor de sâmbătă, dintre președintele turc și premierul Suediei, Magdalena Andersson, cotidianul suedez Dagens Nyheter, notează ironic că „ei au căzut de acord să nu fie de acord”.
Dar, după cum era de așteptat, actualul război din Ucraina a continuat să domine prima pagină a ziarelor străine, iar jurnaliștii au căutat să redea evenimentele cu o cât mai mare acuratețe Iată câteva citate din presa franceză: „Rusia sub tirul atacurilor informatice”, titrează cotidianul Le Monde. „Invazia rusă din Ucraina a agravat criza alimentară la nivel mondial, având în vedere că, luate împreună, Rusia și Ucraina acoperă 30% din producția mondială de grâu”. Un alt ziar francez important, Le Figaro, notează că „războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei a intrat în a patra lună. În Ucraina, lupta împotriva invadatorilor a devenit un război pentru independență”, observă același Le Figaro.
În Marea Britanie, prestigiosul Financial Times observă că „Occidentul se arată divizat în privința modului în care ar trebui să se încheie războiul din Ucraina”. Potrivit aceluiași ziar, „liderii europeni au disensiuni pe marginea unei singure întrebări, și anume, cât de zdrobitoare ar trebui să fie înfrângerea Rusiei”. Și tot legat de Rusia, un caz oarecum mai ciudat este cel al fostului cancelar german Gerhard Schoeder, care, potrivit ziarului Frankfurter Allgemeine, „ar putea fi sancționat precum oligarhii ruși”. Ziarul afirmă că, „după ce, nu mai târziu decât săptămâna trecută, Schroeder ieșise din consiliul de administrație al concernului energetic Rosneft, el a fost numit acum în cel al gigantului petrolier Gazprom”. Același ziar mai amintește că, „din cauza colaborărilor sale din Rusia, Schroeder a pierdut deja privilegiile acordate foștilor cancelari germani”. Mai mult, „Parlamentul European ar dori să-l înscrie pe Schroeder pe lista oligarhilor ruși sancționați la nivelul Uniunii Europene”.
În sfârșit, trebuie menționat și ziatrul moscovit Nezavisimaia Gazeta, care pomenește un sondaj efectuat în Statele Unite, din care reiese că, cităm, „aproximativ jumătate dintre americani nu sunt de acord cu sancțiunile împotriva Rusiei”. Ziarul afirmă că, potrivit sondajului, „51% dintre americani nu sunt de acord cu sancțiunile dacă ele ar aduce prejudicii economiei americane”. Același ziar mai subliniază însă că, în tabăra republicanilor, procentul împotriva sancțiunilor este de 58%”.
Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR
