Liderii europeni își intensifică eforturile diplomatice pentru a slăbi controlul Rusiei asupra exporturilor de cereale ale Ucrainei, pe măsură ce perspectivele unei victorii pentru Kiev în regiunea estică Donbas sunt incerte, iar riscul unei crize alimentare globale crește, notează Financial Times. Cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron au discutat cu președintele rus Vladimir Putin despre ofensiva rusă în Ucraina și despre exportul de cereale, liderul de la Kremlin afirmând că ar fi gata să găsească modalități de a debloca exporturile de cereale din porturile Ucrainei de la Marea Neagră și că ar putea crește exporturile rusești de cereale, îngrășăminte și produse agricole, în cazul în care sancțiunile occidentale ar fi ridicate, consemnează Courrier International. Presiunea franco-germană pentru redeschiderea portului Odesa vine la câteva săptămâni după ce comisarul european pentru agricultură a propus rute alternative pentru transportul cerealelor prin porturile poloneze de la Marea Baltică și a respins ideea înființării de coridoare umanitare pentru a exporta alimente din Marea Neagră, notează Politico. Totodată, Macron și Scholz i-au cerut lui Putin negocieri serioase cu Volodimir Zelenski și o soluționare diplomatică a conflictului, adaugă La Libre Belgique.
Între timp, la Istanbul, miniștrii de externe ai României, Poloniei și Turciei au discutat despre crearea unui coridor care să permită transportul produselor agricole ucrainene în terțe țări, notează Tass. „Acest coridor trebuie să includă Marea Neagră și strâmtorile Mării Negre și, desigur, este important să se ia în considerare toate aspectele posibile, inclusiv protecția navelor comerciale împotriva minelor plutitoare”, a declarat ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, citat de Tass. Alianța Atlantică va continua să sprijine Ucraina, atât timp cât va avea nevoie de ajutor, a afirmat, într-un interviu pentru telejurnalul televiziunii italiene RAI3, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, declarându-se încrezător că Ucraina poate câștiga acest război.
Reacționând la relatările presei, potrivit cărora Statele Unite ar intenționa să trimită în Ucraina rachete cu rază lungă de acțiune, ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, a cerut să se pună capăt pompării de armament în această țară, considerând că există riscul ca acest armament să fie plasat în apropierea frontierelor Rusiei, o asemenea situație fiind inacceptabilă și de netolerat pentru Moscova, reține Newsweek. În același timp, Rusia a anunţat un nou test reuşit cu racheta hipersonică Zircon, lansată de pe fregata Amiral Gorşkov, în Marea Barents, în Arctica, informează La Libre Belgique. Rachetele balistice hipersonice Kinjal şi cele de croazieră Zircon aparţin unei familii de noi arme dezvoltate de Rusia, pe care Putin le califică drept invincibile, amintește ziarul belgian.
Războiul din Ucraina a evidențiat slăbiciunile structurale pe care le detaliază un raport comun al Comisiei Europene și Agenției Europene de Apărare, scrie Les Echos. Liderii europeni vor analiza, la Bruxelles, necesitatea de a întări capacitățile de apărare ale Europei, dar și pe cea de a investi în comun în industria de apărare europeană, detaliază Les Echos și precizează că, între 1999 și 2021, cheltuielile combinate ale Uniunii Europene în domeniul apărării au crescut cu 20%, față de 65% în Statele Unite, 300% în Rusia și 600% în China. Pentru a scăpa de reflexele proaste din trecut, Comisia Europeană propune măsuri concrete pentru a facilita achiziția în comun de material militar și pentru a susține capacitățile de fabricație industrială europeană, completează Les Echos, subliniind că Bruxelles-ul vrea să creeze o unitate comună de achiziție de material de apărare, pentru a încuraja coordonarea între state, Comisia fiind gata să aloce 500 de milioane de euro, în următorii doi ani, pentru a întări capacitățile industriale de apărare prin intermediul achizițiilor comune.
Atlantic Council identifică trei posibile scenarii legate de Ucraina, și anume: o Ucraină strangulată de Rusia, o contraofensivă ucraineană semnificativă sau o victorie clară a Kievului. Oricum, în toate cazurile, prejudiciul economic va fi profund nu doar pentru Ucraina, ci și pentru restul lumii, atenționează Atlantic Council. În loc să aștepte un rezultat al războiului, factorii de decizie politică trebuie să analizeze urgent soluții la criza alimentară globală, potențialul în creștere pentru crizele datoriilor în lumea în curs de dezvoltare și amenințarea recesiunii în Occident, continuă Atlantic Council. Între timp, riscul ca Rusia să folosească arme nucleare în timpul conflictului nu este nul, iar folosirea mijloacelor diplomatice pentru a evita o astfel de escaladare este vitală, pentru ca acest conflict să rămână limitat și să nu cuprindă întreaga lume, avertizează Atlantic Council.
Reuniți la Berlin, miniștrii Energiei și Tranziției Ecologice din țările G7 au discutat pentru a găsi posibile noi măsuri comune în contextul luptei împotriva schimbărilor climatice și a crizelor de mediu, însă acordul asupra principiilor de bază este umbrit de neînțelegerile privind modalitățile și timpii de implementare a politicilor, informează Euronews. În proiectul declarațiilor finale există angajamentul G7 de a elimina treptat cărbunele până în 2030 și de a crea o piață a energiei electrice cu emisii nete zero până în 2035. Miniștrii energiei din statele G7 au discutat și despre crearea unui Club Climatic în rândul lor, dar deschis și altor țări, pentru a promova lupta împotriva crizei climatice, scrie Rai News.
Cristina Zaharia, RADOR
