Presa internațională se concentrează pe recentele declarații privitoare la furnizarea de arme către Ucraina. Preşedintele SUA a declarat că nu intenţionează să trimită în Ucraina sisteme de rachete care ar putea ajunge pe teritoriul Rusiei, transmite CNN. ”Administraţia SUA ezită cu privire la decizia de a trimite sisteme avansate de rachete Kievului, pe fondul temerilor că Ucraina ar putea utiliza noul armament pentru a lansa atacuri în interiorul Rusiei. Rusia avertizase că SUA „încalcă o linie roşie” dacă livrează astfel de sisteme de rachete Ucrainei, precizează CNN.
Replica de la Moscova nu s-a lăsat așteptată, prin vocea preşedintelui adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, care a declarat luni că decizia Washingtonului este una „raţională”, după cum citim pe pagina Agenției TASS.
”Un efect al agresiunii asupra Ucrainei este mobilizarea NATO și a UE în fața amenințărilor Rusiei”, scrie cotidianul francez Le Monde. La trei luni de la debutul războiului din Ucraina, Danemarca supune unui referendum chestiunea participării sale la apărarea europeană.
Danezii se vor pronunța miercuri 1 iunie în legătură cu clauza care îi exclude din politica de securitate și de apărare comună a Uniunii Europene.
Le Monde reamintește că Danemarca este singurul stat membru al UE, alături de Malta, care nu a participat la politica europeană de apărare. Copenhaga a negociat această scutire, împreună cu alte trei, pentru a se asigura că Tratatul de la Maastricht va intra în vigoare în 1993, la un an după ce fusese respins de danezi. Au mai fost organizate două referendumuri ce vizau abrogarea uneia dintre aceste scutiri, în 2000 și în 2015, dar de fiecare dată nu s-a atins numărul necesar de voturi. Danemarca dorește ”să fie de partea bună a Istoriei”, conchide publicația franceză.
În Polonia și în țările baltice a început prima fază a exercițiilor trupelor de rachetă reunite de apărare antiaeriană ale NATO Ramstein Legacy 2022 (RALY 22), după cum anunță agenția rusă de presă TASS, precizând că la exerciții participă militari din SUA, Franța, Germania, Norvegia, Republica Cehă, Slovacia, Marea Britanie, Italia, Belgia, România, Turcia și Spania.
La sud de Dunăre, ministrul adjunct al apărării din Bulgaria, Iordan Bojilov, anunță că Grupul de luptă de tip batalion va fi staţionat în statele membre pe flancul estic, atât timp cât există pericol, în special dinspre Federaţia Rusă, având în vedere ceea ce se întâmplă în Ucraina. „Lucrăm pentru a consolida acest grup de luptă. Negociem cu Italia pentru a-şi asuma aşa-numitul rol de stat-cadru în Bulgaria, adică de a oferi capacităţile necesare, precum şi personal. Grupul de luptă va fi întărit până la aproximativ 1.000-1.500 de soldaţi, la fel ca şi grupurile de luptă din toate celelalte ţări de pe flancul estic. Acesta este un element al apărării NATO şi trebuie să colaborăm cu alte ţări partenere pentru a ne furniza echipamentul de care avem nevoie”, a subliniat ministrul adjunct. Bojilov a precizat că decizia Adunării Naționale de a nu furniza arme Ucrainei este respectată cu stricteţe şi a negat categoric suspiciunile potrivit cărora aeronave bulgăreşti SU-25 au fost livrate Ucrainei după reparaţii în Belarus, mai scrie Novinite.
„Summitul UE se va limita la subiectul embargoului pe petrolul rusesc”, transmit surse ale Comisiei Europene, citate de Le Soir, care explică faptul că liderii Uniunii Europene au eşuat în încercarea de a rezolva disputa privind impunerea unui embargou pe importurile de petrol din Rusia. Vorbind chiar înainte de începerea summitului UE la Bruxelles, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că summitul se restrânge la un singur subiect, livrările de ţiţei rusesc prin conducte, dar a adăugat că nu se aşteaptă la o concluzie la finalul celor două zile de summit. (Agenția de presă RADOR)/rlambru/dsirbu
