La Bruxelles, șefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene au convenit asupra unui embargo treptat asupra achiziţiilor europene de petrol rusesc, după săptămâni de negocieri, informează EUObserver. Totuși, boicotul împotriva aurului negru rusesc nu va fi total, ci parțial, constată Le Soir și precizează că Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, țări fără ieșire la mare, vor beneficia de o derogare. Deoarece embargoul nu se aplică pentru Budapesta, Bratislava și Praga, există riscul ca petrolul rusesc ieftin să fie transportat din aceste țări în alte țări ale UE, subliniază Süddeutsche Zeitung. Pentru a evita acest lucru, Comisia Europeană intenționează să interzică revânzarea petrolului rusesc importat către alte țări ale UE, începând cu 2023, menționează cotidianul german. Totodată, liderii europeni au aprobat acordarea a 9 miliarde de euro guvernului ucrainean, pentru a-și gestiona economia, scrie Le Monde. Mai multe țări, începând cu Germania, și organizații financiare internaționale sfătuiesc ca acest ajutor să fie făcut sub formă de donație, nu sub formă de credite, deoarece consideră că Ucraina nu va avea capacitatea de a rambursa acești bani, precizează ziarul spaniol ABC. Italia și Franța, însă, preferă să găsească o formulă care să permită contabilizarea acestor bani drept credite, pentru că altfel garanțiile necesare finanțării donației ar fi înregistrate ca datorie proprie, detaliază ABC și adaugă că, probabil, se va ajunge la o formulă mixtă, în care să fie atât credite, cât și subvenții.
O nouă creștere a prețurilor de consum subliniază costurile războiului din Ucraina pentru gospodăriile europene, notează The Wall Street Journal, anunțând că inflația din zona euro a atins 8,1% anual în luna mai, după ce datele agenției de statistică a Uniunii Europene, Eurostat, au marcat o accelerare bruscă, față de rata de 7,4% a inflației înregistrată atât în aprilie, cât și în martie. Prețurile de consum au crescut în cel mai rapid ritm de la începutul anului 1997, consemnează ABC News. Prețurile energiei au crescut cu 39,2%, evidențiind modul în care războiul și criza energetică globală fac viața mai scumpă pentru cele 343 de milioane de locuitori ai zonei euro, în timp ce prețurile alimentelor au crescut, de asemenea, cu 7,5%, potrivit Eurostat, citat de ABC News.
Impactul războiului din Ucraina asupra aprovizionării cu alimente la nivel global, în special în Africa, a fost unul dintre subiectele discutate de liderii UE, prin videoconferință, cu președintele Senegalului, Macky Sall, care este și președinte al Uniunii Africane, scrie Politico. Liderii europeni au făcut apel la țările africane să nu se lase influențate de campania de propagandă condusă de Kremlin, care descrie o criză alimentară globală iminentă, ca urmare a sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, reține Politico.
În China, cel mai populat oraș, Shanghai, va pune capăt, miercuri, unui blocaj epuizant de 65 de zile, anunță Newsweek. Izolarea totală a Shanghaiului a atras după sine costuri sociale și economice enorme pentru cel mai aglomerat port de transport maritim din lume, impactând creșterea și lanțurile de aprovizionare ale Chinei de pe tot globul și declanșând predicții sumbre din partea comunității internaționale de afaceri, notează Newsweek. Totodată, OMS și-a reînnoit apelul către Beijing de a renunța la politica zero COVID, pe care o consideră nesustenabilă, adaugă Newsweek. Președintele chinez Xi Jinping și Partidul Comunist Chinez trebuie să proiecteze stabilitate și putere înainte de noiembrie, când liderul în vârstă de 68 de ani dorește să își consolideze un al treilea mandat fără precedent la putere, explică Financial Times. Dar Xi este prins între a se confrunta cu o amplă criză de sănătate și riscul de a deveni primul lider, în aproape cinci decenii, care să vadă cum creșterea economică a Chinei ajunge în urma celei a SUA, comentează ziarul britanic. Totuși, pe termen lung, ar fi posibil ca Asia să devină regiunea economică dominantă a lumii, țările emergente din estul, sud-estul și sudul Asiei conținând jumătate din populația lumii, față de 16% pentru toate țările cu venituri mari împreună, atenționează Financial Times. Potrivit FMI, producția reală medie pe cap de locuitor a acestor economii asiatice ar putea crește de la 9% din cea a țărilor cu venituri mari, în 2000, la 23% în 2022, în cea mai mare parte, dar nu numai, datorită Chinei, notează Financial Times./czaharia
(Cristina Zaharia – RADOR)
