Informaţia a fost obţinută de portalul Direkt 36, prin solicitare de informaţii de interes public. Potrivit telegramelor ajunse la portal, Ministerul de Externe şi de Comerţ Exterior, condus de Szijjártó Péter, a solicitat informaţii despre programele la care participă ziariştii maghiari în străinătate.
Astfel, în decembrie 2019, cinci ziarişti maghiari, precum şi studenţi interesaţi de jurnalism au participat la un proiect finanţat de Ambasada Finlandei din Budapesta. În cadrul acestuia, tinerii au vizitat radioul şi televiziunea publică finlandeză, au discutat despre diferenţele presei maghiare şi cea finlandeză, au vizitat muzeul mass mediei, o bibliotecă şi au intrat în redacţia cotidianului Helsingin Sanomat, unde au discutat cu un doctorand, care studiază istoria politicii maghiare. Despre această vizită, ambasadorul Ungariei în Helsinki a trimis o telegramă detaliată, menţionând inclusiv faptul că doctorandul, cu care jurnaliştii au discutat „obişnuieşte să formuleze opinii fundamental critice despre activitatea guvernului maghiar”.
„Din telegramele rezultă că diplomaţii maghiari acreditaţi în ţările europene, în mod regulat, monitorizează activitatea publicaţiilor străine, care scriu despre afacerile guvernului Orbán (dacă este aşa, atunci e foarte probabil că şi RADOR se bucură de atenţia onorantă a Ambasadei Ungariei la Bucureşti n. r.), în timp ce activitarea jurnaliştilor a căror activitate se leagă de presa guvernamentală este sprijinită în mod activ – a scris portalul Telex, citând Direkt 36.
Potrivit Ministerului de Externe şi de Comerţ Exterior din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, doar din 11 ambasade au primit informaţii în legătură cu activitatea jurnaliştilor maghiari din ţările respective. Aceste ambasade sunt din Athena, Nicosia, Berlin, Haga, Helsinki, Copenhaga, Liubliana, Madrid, Paris, Varşovia, Zagreb şi Londra – care recent a părăsit UE. Portalul Telex a adăugat că nu au putut verifica dacă doar despre aceste ambasade este vorba.
Monitorizarea jurnaliştilor maghiari de către guvernul de la Budapesta nu este un fenomen nou. Astfel cum am scris, în cursul anului trecut, telefoanele mai multor jurnalişti de investigaţie au fost interceptate prin sofware-ul de spionaj Pegasus.
Anul trecut, în faţa comisiei parlamentare, ministrul de externe Szijjártó Péter a declarat că el consideră drept „intenţie de amestec în procesele politice interne” faptul că „alte ţări lansează proiecte, prin care sprijină organe de presă ungureşti”. În opinia ministrului, un exemplu de influenţare este modalitatea că apariţia unui articol este sprijinită de ambasada unei ţări.
Székely Ervin, RADOR
