La o lună şi jumătate după realegerea lui Emmanuel Macron, Franţa revine la urne duminică pentru nite alegeri legislative în care preşedintele îşi joacă majoritatea parlamentară în faţa unei stângi revigorate şi pentru capacitatea sa de a reforma ţara.
Aproximativ 48 de milioane de francezi urmează să reînnoiască componenţa Adunării Naţionale, 577 de deputaţi, în timpul acestui scrutin cu două tururi, cel de-al doilea fiind prevăzut peste o săptămână, pe 19 iunie. Adunarea şi Senatul deţin puterea legislativă în Franţa.
Secţiile de votare s-au deschis la 06H00 GMT şi se vor închide la 16H00 GMT, cu excepţia marilor oraşe şi a capitalei, Paris, unde se vor închide mai târziu la 18H00 GMT, oră la care sunt aşteptate primele estimări ale institutelor de sondaj.
Mai multe teritorii franceze din afara metropolei, în Guadelupe sau Martinica, în special în Antilele franceze, au votat începând de sâmbătă, rezultatele urmând a fi anunţate tot duminică seară.
Potrivit ultimelor sondaje cu privire la intenţiile de vot publicate vineri, blocul Ensemble! al preşedintelui Macron şi aliaţii săi de centru se află umăr la umăr cu alianţa partidelor de stânga Nupes reunită în jurul lui Jean-Luc Mélenchon.
Partidul RN de extremă dreaptă al d-nei Marine Le Pen, finalistă la prezidenţialele din 24 aprilie, s-ar clasa pe locul trei, cu mult în faţa dreptei tradiţionale care şi-ar putea pierde statutul de prim grup al opoziţiei.
Prin urmare, aceste legislative ar trebui să confirme reconfigurarea peisajului politic din France începută cu alegerea lui Macron în 2017.
Referitor la numărul de deputaţi, sondajele, mult mai incerte, dau, de asemenea, un avantaj blocului politic al d-lui Macron şi aliaţilor săi, care ar ajunge în frunte, dar fără certitudinea că ar obţine majoritatea absolută de 289 de deputaţi.
Absenteismul ar putea bate recordul celui de 51,3% din 2017, potrivit acestor sondaje, campania electorală nereuşind să-i mobilizeze prea mult pe francezi. Ea i-a interesat în primul rând pe tineri şi categoriile populare.
Dacă, o situaţie mai puţin probabilă, alianţa Nupes a lui Jean-Luc Mélenchon obţine majoritatea absolută, ar fi privată practic de toate puterile sale.
„Nu va fi cea care va determina politica naţiunii, ci majoritatea Adunării Naţionale şi premierul care va fi desemnat„, rezumă Dominique Rousseau, profesor de drept constituţional la Universitatea Pantheon-Sorbonna.
Șeful statului francez s-a mobilizat la sfârşitul campaniei electorale şi le-a solicitat francezilor să îi ofere o „majoritate puternică şi clară”.
El s-a erijat într-un bastion împotriva „extremelor” întruchipate de stânga radicală a lui Mélenchon şi extrema dreaptă a Marinei Le Pen, sinonime cu „dezordinea” pentru Franţa, din punctul său de vedere.
La 70 de ani, Mélenchon, un vechi cunoscut al vieţii politice franceze ajuns pe locul al treilea la alegerile prezidenţiale, s-a impus ca principalul opozant. Acum, el
conduce o alianţă inedită care reuneşte socialiştii, comuniştii, ecologiştii şi propria sa mişcare, La France insoumise.
Liderul stângii nutreşte speranţa că va câştiga legislativele şi va impune o coabitare cu preşedintele Macron care i-ar aduce poziţia de prim-ministru.
Coaliţia sa propune un program economic care prevede injectarea a 250 de miliarde de euro în economie (faţă de 267 de miliarde) din care 125 de miliarde reprezentând ajutoare, subvenţii şi redistribuirea bogăţiei.
Scrutinul se desfăşoară într-o atmosferă de îngrijorare a francezilor cu privire la creşterea preţurilor la alimente şi energie.
Guvernul francez se străduieşte să reamintească faptul că Franţa are cea mai scăzută rată a înflaţiei (5,2% în luna mai pe un an) din Europe.
Guvernul care susţine deja puternic economia din perioada pandemiei de Covid-19, a promis alte măsuri de salvgardarea puterii de cumpărare a francezilor, după alegeri.
Dar soarta acestui guvern, abia numit la jumătatea lunii mai, depinde de verdictul legislativelor, mulţi dintre membrii săi, inclusiv premierul Elisabeth Borne, fiind candidaţi.
O înfrângere a d-nei Mme Borne ar însemna o vastă remaniere a acestui executiv. (www.afp.com – 12 iunie)
Traducerea: Rodezia Costea
