Vizita pe care președintele francez Emmanuel Macron o întreprinde marți în România este văzută de presa franceză atât în contextul internațional mai amplu al războiului din Ucraina, cât și al evoluțiilor politice interne, complicate de lupta strânsă pentru alegerile parlamentare. După încheierea primului tur de scrutin, majoritatea prezidențială din Franța și-a reînceput luni campania electorală, dar, după cum remarcă France Info, „Emmanuel Macron nu are de gând să-și modifice agenda. Va merge în România, la o bază NATO, iar apoi în Moldova”. În România ar urma să se întâlnească cu trupele franceze staționate în țară, după care va merge miercuri în Moldova pentru a-și afirma sprijinul pentru acest stat afectat de războiul din Ucraina, detaliază Le Point. În ciuda agendei internaționale încărcate, care include deplasări în România și Moldova, Macron va trebui să coboare din nou în arena internă între cele două tururi, avertizează La Provence. Miza, în opinia publicației franceze, este dacă în următorii cinci ani Macron va avea o majoritate absolută în parlament sau un parcurs plin de dificultăți. Dacă va rata acest scrutin, șeful statului va fi forțat să facă alianțe incomode care îi vor complica ambiția de a-și pune amprenta asupra celui de-al doilea mandat al său, conchide La Provence. Deocamdată, primul tur al alegerilor parlamentare a indicat o singură majoritate clară: cea a nevotanților, constată Le Monde, explicând că pentru a doua oară în istoria recentă a Franței, numărul celor absenți a depășit jumătate din electorat. Absenteismul record, de 52,48%, este o înfrângere ce nu poate fi negată pentru Emmanuel Macron, al cărui scor este mai mic decât cel obținut la realegerea sa ca președinte, beneficiind de o bază electorală ce se dovedeşte, deocamdată, mai mică decât cea a tuturor predecesorilor săi, conchide Le Monde.
La nivel global, „Riscul utilizării armelor nucleare pare mai mare acum decât la apogeul Războiului Rece”, avertizează Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI), citat de Rai News. „Toate statele cu arme nucleare își măresc sau își îmbunătățesc arsenalele și cele mai multe își ascut retorica nucleară și rolul pe care îl joacă armele nucleare în strategiile lor militare”, a subliniat Wilfred Wan, directorul Programului pentru armele de distrugere în masă al SIPRI, potrivit Reuters. CNN notează că cele mai mari îngrijorări sunt generate de eforturile Chinei și ale Coreei de Nord de a-și dezvolta capabilitățile nucleare. Rusia, la rândul ei, a lansat o nouă amenințare cu un atac nuclear asupra Poloniei și a restului Europei, constată Newsweek. Potrivit publicației americane, șeful Dumei de Stat a Rusiei, Viaceslav Volodin, a amenințat că, dacă guvernele occidentale vor furniza Kievului arme nucleare, așa cum a sugerat fostul ministru polonez de externe Radoslaw Sikorski, va urma un conflict nuclear în inima Europei.
La nivelul economiei globale, se înmulțesc veștile îngrijorătoare. Emmanuel Macron a anunțat intrarea Franței ”într-o economie de război”, o expresie care a provocat șoc, potrivit Le Figaro. ”Este o economie în care va trebui să ne mișcăm mult mai repede, să reconstituim ceea ce este indispensabil pentru forțele noastre armate și, o economie, în care nu mai putem trăi în ritmul de acum un an. Totul s-a schimbat”, a declarat președintele francez. În Marea Britanie, economia a suferit o contracție neașteptată, titrează Bloomberg, în timp ce The Guardian notează temerile legate de apariția unei recesiuni în contextul inflației galopante și al încetinierii creșterii globale. Economiștii previzionează recesiune și pentru Statele Unite, constată Financial Times, în timp ce The Nation avertizează că prețurile mari ale combustibililor pun presiune pe economia americană. Piețele de acțiuni din întreaga lume s-au prăbușit luni, iar indicele celor mai mari 500 de companii americane a ajuns la o scădere de 20% față de maximele din luna ianuarie, reflectând pesimismul asupra perspectivelor economice globale, remarcă New York Times.
Carolina Ciulu, RADOR
