Pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, şeful statului a vizitat, marţi, contingentul francez dislocat la baza NATO de la Constanţa. Parisul vrea să-și dubleze prezența în acest loc strategic în termen de un an
LE MONDE (Franța), 15 iunie 2022 – Ultimele pregătiri pentru rotirea trupelor. Soldații francezi inspectează interiorul vehiculelor blindate AMX-10 RC cu care tocmai s-au întors de la exerciții. Belgienii își verifică puștile de asalt FN SCAR. Primii, în special cei din Batalionul 27 Vânători de Munte din Annecy, se pregătesc să cedeze în câteva zile locul colegilor parașutişti din Regimentul 8 Infanterie Marină din Castres. Belgienii vor fi înlocuiți de olandezi. Pe acest moment al predării de ștafetă, marți, 14 iunie, Emmanuel Macron a vizitat contingentul francez dislocat în sud-estul României, pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina.
Cinci sute de oameni și echipamentul aferent au fost transportați cu avioane Antonov pentru a întări flancul estic al Europei în fața amenințării ruse, în cadrul misiunii internaționale „Aigle”, pentru care Franța a fost desemnată națiune-cadru sub comanda NATO. O bună parte din aceste trupe sunt desfășurate la baza NATO de la Mihail Kogălniceanu, de lângă portul românesc Constanța de la Marea Neagră. O altă parte a militarilor francezi se află la Cincu, Transilvania, pentru pregătirea în interior alături de forțele române.
La sosirea sa /marți seara, n. red./, șeful statului a vizitat un hangar, a dat mâna cu militarii. I s-a explicat despre sistemul de apărare sol-aer cu rază medie de acțiune Mamba, capabil să transporte opt rachete, care a ajuns în România acum mai puțin de o lună.
„Moralul e bun?” „Interoperabilitatea [între soldații francezi și belgieni] funcționează?”, a întrebat de mai multe ori Emmanuel Macron, după care a adresat câteva cuvinte tuturor militarilor prezenți.
„Este un motiv de mândrie pentru Franța să fie prezentă aici, pe acest pământ românesc situat la avanposturile estice ale Europei, într-un moment în care războiul a revenit pe continent”, a subliniat Emmanuel Macron. ”Ceea ce construim împreună cu Belgia este fără precedent. Europa apărării se construiește aici, prin acest parteneriat și prin această apropiere”.
„Vom face totul pentru a opri efortul de război al Rusiei, pentru a-i ajuta pe ucraineni și armata lor și pentru a continua negocierile. Pe termen lung, va trebui să protejăm, să descurajăm și să fim prezenți aici. Sunteți pionierii acestor implementări” – așa s-a încheiat discursul de circa opt minute. „Ah, a fost unul scurt”, s-a auzit murmurându-se printre rânduri.
Urmează o cină târzie alături de trupe, cu un meniu local tipic: sarmale cu mămăligă și papanași, precedat de așa-numitul ritual ”de la poussière”, tipic trupelor marinei franceze, care constă în ”clătirea” unui pahar cu un strop de vin, care se dă pe gât după rostirea unor comenzi și schițarea unor gesturi conviviale. Emmanuel Macron a fost însoțit de ministrul de externe, Catherine Colonna, și de cel al apărării, Sébastien Lecornu.
„Un hub strategic”
După cum a sugerat președintele, baza Mihail Kogălniceanu continuă să se extindă. Tocmai a fost defrișat un teren care va găzdui o mie de soldați francezi pe o perioadă „de cel puțin cinci ani”, după cum a precizat locotenent-colonelul Adrien Chantrel. Până în 2023, Parisul intenționează să desfășoare și „capacități integrate mai robuste”, adică blindate și tancuri Leclerc, prezența franceză fiind reprezentată în esență de militari (cavalerie și infanterie).
„Una dintre lecțiile care pot fi învățate din războiul din Ucraina este că lupta la sol rămâne importantă atât cu tancuri de veche generație, cât și cu arme ultramoderne, adică clasic plus înaltă tehnologie”, explică colonelul Minguet, responsabil pentru contingentul francez. „Armata rusă s-a reîntors în oblasturile [regiunile] de est ale Ucrainei, așa că e ceva mai puțină tensiune la granița cu România, dar amenințarea nu este niciodată prea departe. Din experiență se poate spune că nu știi niciodată în ce direcție va merge războiul”, adaugă ofițerul.
La Mihail Kogălniceanu, militarii europeni – polonezi, italieni și britanici, pe lângă contingentul franco-belgian – ”conviețuiesc” cu americanii, care au partea leului din această bază. Sosiți aici cu mult înainte de începerea războiului din Ucraina, militarii SUA, ușor de recunoscut după numeroasele vehicule de culoarea nisipului și blindatele ușoare aliniate la bază, vor avea la rândul lor o prezență întărită considerabil.
A 101-a Divizie Aeropurtată Americană, cunoscută sub acest nume pentru că a participat la numeroase operațiuni externe (inclusiv debarcarea din Normandia, întimpul celui de-al doilea război mondial), ar trebui să își stabilească în curând baza aici. Pe termen mediu, Washingtonul intenționează să-și dubleze numărul trupelor de la sol pentru a le aduce la peste 4.000 de soldați, ceea ce ar face din regiunea Constanța una dintre cele mai mari concentrații de forțe aliate NATO din Europa de sud-est.
„Va fi cea mai mare bază, un hub strategic”, asigură colonelul Minguet.
Foarte așteptat în Ucraina
După o discuție cu omologul său român, Klaus Iohannis, miercuri dimineață, Emmanuel Macron se va deplasa în /Republica/ Moldova, o altă țară din regiune, și mai îngrijorată de amenințarea rusă, pentru că nu face parte din Uniunea Europeană și nici din NATO. Acolo se va întâlni cu președintele pro-european Maia Sandu.
Foarte așteptat în Ucraina, șeful statului francez ar putea merge apoi la Kiev, unde Volodimir Zelenski îi îndeamnă pe occidentali să-i livreze arme, iar forțele ucrainene suferă pierderi grele în estul țării.
Până în acest moment, anturajul președintelui francez a refuzat să confirme această vizită.
(Autor: Isabelle Mandraud)
Traducerea: Ruxandra Lambru/rlambru
