Răzvan Moceanu
Vineri, 17 iunie, se împlinesc 90 de ani de la naşterea pictorului, regizorului de film şi scriitorului Sabin Bălaşa.
S-a născut la 17 iunie 1932, la Dobriceni, judeţul Olt.
În anul 1955, a absolvit Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. A parcurs, apoi, specializări la Academiile din Sienna şi din Perugia.
Din anul absolvirii, a participat la expoziţiile anuale de stat şi la manifestări de artă românească peste hotare: Moscova (1958); Varşovia (1955 – Festivalul mondial al tineretului); Paris (1961 – Bienala tineretului), Damasc, Alexandria; Torino, Roma, Titograd (1965, 1969, 1970); Cagnes sur Mer (1970 – Festival internaţional de pictură); Tel Aviv (1972); Sofia (1974).
A avut expoziţii personale atât în ţară (Cluj Napoca – 1980, Bucureşti – 1982, 1992) cât şi peste hotare (Roma – 1978, 1980; Stockholm – 1982; Kerkera, Grecia – 1985; Moscova, Tbilisi, Georgia – 1988; Israel – 1994).
Alături de pictura de şevalet, artistul a realizat numeroase lucrări de pictură murală, autorul acestora fiind ușor de recunoscut, artistul folosind, în majoritatea lucrărilor sale, culoarea ”albastru cosmic”.
Renumitele compoziţii care împodobesc Sala Paşilor Pierduţi din cadrul Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi, intitulate ”Elogiul tinereţii”, sunt în număr de 19 şi acoperă aproximativ 300 metri pătraţi. Picturile au fost realizate între anii 1968-1978 şi reflectă sufletul, tinereţea, istoria şi poezia poporului român. Printre lucrările din Sala Paşilor Pierduţi se află: “Aspiraţie”, “Amfiteatru”, “Generaţii”, “Triumful vieţii”, “Dezastrul atomic”, “Icar”, “Prometeu”, “Exodul spre lumină”, “Ştefan cel Mare”, “Moldova” şi “Luceafărul” (pictură triptică).
Picturile intitulate ”Războinicii” şi ”Hora” se află la Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi şi, de asemenea, la fostul Hotel Bucureşti (astăzi Raddisson) se află celebra frescă ”Nunta Cosmică” (realizată în 1982, bucăţi afectate de renovarea hotelului fiind restaurate de fiul artistului, pictorul Tudor Bălaşa în 2010).
Picturile murale ”Geneză” şi ”Feerie” din Sala de lectură ”Victor Slăvescu” din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti au fost realizate între 2005-2006 şi acoperă o suprafaţă de 57,7 metri pătraţi.
Între cele mai cunoscute compoziţii ale sale, se află: “Tinereţe”, “Solemnitate”, “Orgoliul”, “Exodus”, “Luntraşul”, “Luceafărul”, “Himera”, “Miracol”, “Seniorii”, “Atlantida”, “Dimineaţa planetei”, “Comete”, “Icarus”, ”Melcii astrali”, ”Lacul misterelor”, ”Alai lunar”, ”Ultimii oameni”, ”Fiicele Terrei”, ”Vedere prin fereastra atelierului”, ”Oamenii fiară”.
Lucrările sale se găsesc în muzee şi în colecţii private din Italia, Franţa, Suedia, Germania, SUA, Israel, Norvegia, Canada, Australia.
Artist complex, Sabin Bălaşa a fost totodată regizor de filme de animaţie şi scriitor. Dintre filmele sale amintim: ”Picătura” (1966, Premiul Pelicanul de Argint, Mamaia), ”Oraşul” (1967), ”Valul” (1968, Premiul Pelicanul de Argint, Mamaia), ”Pasărea Phoenix” (1968), ”Fascinaţie” (1969), ”Întoarcere în viitor” (1971), ”Galaxia” (1973, Premiul pentru plastica filmului, ACIN), ”Exodul spre lumină” (1979, Premiul pentru plastica filmului, ACIN).
Sabin Bălaşa a publicat volumele ”Deşertul albastru” (1996) şi “Exodul spre lumină” (2002), romane de factură suprarealistă, confesivă, care gravitează în jurul temei existenţei artistului.
A fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al Uniunii Cineaştilor.
La 5 decembrie 2002, la Iaşi a fost vernisată o nouă pictură murală realizată de artist la Universitatea ”Al. I. Cuza”. Lucrarea intitulată ”Galaxia Iubirii” este amplasată în Aula ”Mihai Eminescu” şi are o suprafaţă de 50 metri pătraţi. Pictura murală a fost realizată împreună cu pictorul Tudor Bălaşa, fiul artistului, reprezentând un efort de concepţie laborios şi de tehnici speciale de execuţie.
Ultimele expoziţii personale au avut loc la 21 iunie 2002, în Sala Paşilor Pierduţi a Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi, şi la 28 octombrie 2005, când a expus la Cercul Militar din Bucureşti.
De-a lungul timpului i-au fost acordate numeroase titluri, premii, între care: Medalia de Aur la Concursul European de Pictură (Pescara, Italia – 1965), Medalia de Aur, Accademia d’Italia (Salsomaggiore, Italia – 1980), Diploma de Maestro di Pittura ”Honoris Causa” şi ”Statue of Victory”, Premiul pentru Cultură (Salsomaggiore, Italia – 1983), Cavaler al Artelor, Accademia Bedriacense (Calvatone, Italia – 1985), Palma d’Oro d’Europa, Accademia Europa (Italia, 1986), Doctor Onorific, University Foundation, the Marquis Giuseppe Sciluna (SUA, 1988), Medalia de bronz ”A. Einstein”, International Academy Foundation (SUA – 1989).
La 1 decembrie 2000, Sabin Bălaşa a primit Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Comandor „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”.
În mai 2002, Sabin Bălaşa a inaugurat tradiţia acordării premiilor anuale care îi poartă numele şi care sunt acordate unor personalităţi care contribuie la promovarea artei, în general, sau care se remarcă în domeniul promovării spiritualităţii.
Sabin Bălaşa a murit la 1 aprilie 2008, la vârsta de 76 de ani, şi a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iaşi.
