Războiul din Ucraina se află în centrul atenției presei internaționale, care urmărește situația de pe teren dar și evoluțiile regionale și globale legate de acest context de insecuritate din estul Europei. Pe măsură ce luptele din răsăritul Ucrainei continuă, NATO avertizează că războiul ar putea fi unul de durată. Potrivit Reuters, șeful NATO a declarat că războiul din Ucraina ar putea dura ani de zile și a pledat pentru un sprijin susținut din partea aliaților Ucrainei, având în vedere că, în estul țării, forțele rusești continuă să lupte pentru cucerirea unor teritorii. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat că o mai bună înarmare a trupelor ucrainene ar spori șansele în vederea scoaterii Donbasului, o regiune din estul țării, de sub controlul rușilor. O părere similară a fost exprimată și de premierul britanic Boris Johnson, care a vizitat Kievul și a promis asistență în privința instruirii forțelor ucrainene. Într-un articol de opinie apărut în The Sunday Times, Johnson a subliniat că este important ca Marea Britanie să acorde ajutor pe termen lung, el avertizând că, pe măsură ce războiul se prelungește, ar putea apărea o „saturație” în privința preocupărilor legate de Ucraina. Este nevoie de asigurări că „Ucraina este bine instruită și primește armament, aparatură și muniție mai rapid decât invadatorul”, a arătat premierul britanic. Pe de altă parte, noul şef al Statului Major al armatei britanice, generalul Patrick Sanders, a avertizat că trupele britanice trebuie să se pregătească ”să lupte în Europa încă o dată” în această generaţie. După cum notează The Guardian, generalul Sanders a subliniat că “Acum există un imperativ pentru a clădi o armată capabilă să lupte alături de aliații noștri și să înfrângă Rusia”.
Ucraina plănuiește să revină la masa negocierilor cu Rusia în luna august. După cum notează publicația spaniolă La Razon, ”Șeful delegației ucrainene la negocierile de pace cu Rusia, David Arahamia, a subliniat posibilitatea reluării negocierilor la sfârșitul lunii august, odată ce Kievul va reuși să-și consolideze poziția cu o serie de contraofensive. Pentru a relua negocierile, blocate de la sfârșitul lunii martie, David Arahamia a pus condiția ca forțele ucrainene să fi reușit să își întărească semnificativ controlul asupra teritoriului sau ca trupele ruse să se retragă ‘voluntar’ pe pozițiile lor înainte de 24 februarie, ziua în care a început invazia”.
Germania ia măsuri de urgență pentru a-și asigura aprovizionarea cu gaz, scrie Le Soir. Decizia, care implică în special utilizarea sporită a cărbunelui, vine în contextul recentelor scăderi ale livrărilor de gaze rusești. „Pentru a reduce consumul de gaz, trebuie să se folosească mai puțin gaz pentru a genera electricitate. În schimb, centralele pe cărbune vor trebui folosite mai mult”, a spus Ministerul Economiei. Guvernul reacționează la anunțurile din această săptămână privind mai multe reduceri ale livrărilor de gaze de către Gazprom-ul rusesc, prin Nord Stream, pe fondul unei confruntări între țările occidentale și Rusia în contextul războiului din Ucraina. Această decizie reprezintă o schimbare de direcție pentru guvernul de coaliție din Germania, care a promis că va elimina treptat cărbunele până în 2030.
Urmărind rezultatul alegerilor parlamentare din Franța, AFP anunță că potrivit proiecțiilor făcute după încheierea celui de al doilea tur al legislativelor, alianța partidelor de centru din care face parte și formațiunea președintelui Macron nu a reușit să obțină majoritatea absolută de 289 de mandate. Alianța „Ensemble!” ar obține între 210 și 250 de mandate în camera inferioară a Parlamentului francez (totalizând 577 de locuri), urmată de coaliția de stânga „NUPES”, cu 150-180 de mandate. Pe locul trei s-ar clasa extrema dreapă (Rassemblement National), cu aproximativ 100 de mandate, un record pentru aceasta, scrie Reuters. The New York Times comentează că „o majoritate relativă l-ar forța pe președinte să ‘întindă o mână peste gard’ pentru a primi sprijin pe tema unor proiecte de lege” pe care le-ar fi putut impune cu ușurință dacă avea majoritate absolută. Pe aceeași idee merge și Reuters, care notează că „lipsa unei majorități absolute ar deschide o perioadă de nesiguranță, care ar putea fi rezolvată printr-un anumit grad de distribuire a puterii între partidele din Franța – cum nu s-a mai întâlnit în ultimele decenii – sau ar putea rezulta într-o paralizie politică și o repetare a alegerilor parlamentare”.
China va rămâne pe radarul de amenințări al NATO, potrivit noului Concept Strategic al Alianței, scrie publicația spaniolă 20 Minutos. „NATO s-a născut în 1949 ca o contrapondere a Uniunii Sovietice, dar, de-a lungul timpului, Alianța și-a extins atenția asupra amenințărilor pentru a include altele noi. China a fost departe de radarul aliaților de zeci de ani, neprezentând o amenințare militară directă, dar acum, pentru prima dată, este de așteptat să fie inclusă în Conceptul Strategic care va fi implementat la summitul de la Madrid”. „Invazia Ucrainei a pus din nou accentul pe Europa și pe nevoia de a proteja continentul de amenințarea rusă, o problemă care preocupă în special aliații care împart granița cu această țară, dar experții sunt de acord că NATO nu poate ignora amenințarea care vine din China și cu atât mai mult având în vedere apropierea Beijingului de Moscova, precum și rolul său în ceea ce numește noile amenințări, cum ar fi mediul cibernetic și chiar spațiul”, mai scrie 20 Minutos. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/dsirbu
