„Agenda globală” – Realizator: Simina Botar
Realizator: Scena politică franceză a intrat în febrilitatea generată de alegerile parlamentare de duminică, în urma cărora nicio alianță sau o formațiune politică nu au obținut majoritatea absolută în noua Adunare Națională, pentru a putea forma un guvern stabil, iar ziua a început cu o demisie refuzată a guvernului în funcție, după cum transmite de la Paris corespondentul RRA, Daniela Coman.
Reporter: Premierul Élisabeth Borne i-a prezentat la primele ore ale dimineții președintelui Emmanuel Macron demisia guvernului său, format în urmă cu doar o lună, însă șeful statului nu i-a aprobat cererea, rugând-o ca împreună cu membrii cabinetului să își facă datoria și să acționeze conform angajamentului asumat. Dacă demisia imediată a executivului a fost respinsă pentru moment, cabinetul Borne nu va scăpa de remaniere, pentru că trei dintre miniștrii săi, candidați la deputăție, nu au fost aleși și, deci, vor fi eliberați automat din funcție. De altfel guvernul a ținut o reuniune de urgență miercuri după-amiază, după ce ședință săptămânală de mâine, prezidată de președintele Emmanuel Macron, a fost anulată. În sistemul politic francez, există tradiția că guvernul să demisioneze imediat după alegerile legislative, chiar dacă aproape de fiecare dată, era aceeași persoană desemnată premier și însărcinată cu formarea noului cabinet. Emmanuel Macron a rupt, miercuri, această tradiție pentru că se află într-o situație nouă, când electoratul care l-a reales președinte acum două luni a refuzat să îi dea și propriul guvern, sprijinit de majoritatea necesară în parlament. Sunt așteptate următoarele mișcări ale președintelui, care a început de miercuri să ia pulsul partidelor parlamentare și probabil, spun diferite surse, dorește să păstreze pentru republicani dreapta tradițională, dacă va reuși să îi atragă la guvernare poziția de șef al guvernului. După întâlnirile de miercuri cu mai mulți șefi de partide, toți au spus președintelui că nu intenționează să participe la o eventuală coaliție guvernamentală cu Macroniștii, alții au expus doleanțele lor pentru a susține în parlament anumite proiecte de lege și reforme, propuse de un eventual guvern minoritar. La scurt timp după constituirea săptămâna viitoare a noii Adunări Naționale, guvernul va trimite spre dezbatere și aprobare o lege care este gata pregătită privind protejarea puterii de cumpărare a francezilor, afectată de criza sanitară și de consecințele războiului din Ucraina. Pentru a vota legea, deputații de stânga cer mult mai multe măsuri decât cele propuse de guvern, cum ar fi creșterea salariilor și a pensiilor sau blocarea prețurilor la energie și la carburanți. La rândul lor, aliații partidului prezidențial îl împing pe Macron spre crearea unui guvern de largă uniune națională, la care să participe toate forțele politice prezente în noua Adunare. Șocul real produs de aceste alegeri a făcut să se oprească ceasul care măsura derularea vieții politice potrivit tradiției celei de cincea republici franceze create în 1958 de președintele Charles de Gaulle și a stârnit o dezbatere aprinsă. Poate că francezii vor o schimbare reală a clasei și a vieții politice, pe care de altfel a promis-o președintele Emmanuel Macron acum cinci ani, când a fost ales pe un val de simpatie și de speranță, promisiune nerespectată însă. În Franța nu există experiența coalițiilor de partide, cu foarte puține excepții după alegerea președintelui, și partidul său devine majoritar în parlament, ceea ce înseamnă că întreaga putere se concentrează în mâna șefului statului. Acum, electoratul a considerat că niciuna dintre forțele politice nu merită majoritatea absolută, ceea ce îi obligă pe politicieni să comunice între ei și să găsească soluții. Noua Adunare Națională reflectă complexitatea peisajului politic și diversitatea societății. Din 10 potențiale grupuri parlamentare, șapte vor fi de opoziție, între care două partide contestatare recunoscute, extrema dreaptă condusă de Marie Le Pen, și extrema stângă, „Franța Nesupusă”, în frunte cu liderul radical Jean-Luc Mélenchon. Indiferent dacă va găsi sau nu aliați, președintele și partidul său vor avea o poziție puternică în parlament, și probabil mai puțin în stradă, așa cum a fost în primul mandat al lui Macron./abranescu/dstanesc
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (21 iunie)