„Moscova face spume după ce Uniunea Europeană a blocat transporturile spre locații din Marea Baltică”, anunță agenția britanică de știri Reuters, referindu-se la o serie de asemenea transporturi provenite din Lituania. Într-un ziar lituanian, Respublika, un politolog estimează că „deciziile împotriva Rusiei sunt periculoase, pentru că țara în sine este periculoasă. Și apoi, care ar fi rezultatul unor astfel de acțiuni?”, se întreabă același politolog.
În Rusia, am zice că ziarul Pravda deapănă amintiri: „Rusia a recunoscut granița cu Lituania în schimbul tranzitului către enclava Kaliningrad”, subliniază același ziar. Și tot în Pravda, șeful companiei ruse Roscosmos, Dmitri Rogozin, avertizează: “Dacă Bruxelles-ul și Vilnius-ul vor trăda acordurile pe care le-au semnat în privința tranzitului din Kaliningrad, intrat în vigoare pe 1 iulie 2003, atunci Uniunea Europeană ar trebui să înțeleagă consecințele deciziei sale sinucigașe în privința propriei frontiere din est”.
Așadar, conflictul din Ucraina rămâne principala temă de pe prima pagină a ziarelor străine, fiind însă evidențiate și consecințele anumitor demersuri. Să răsfoim însă și alte ziare. Potrivit cotidianului moscovit Kommersant, “ministrul adjunct de externe al Rusiei, Andrei Rudenko, i-ar fi spus lui Markus Ederer, ambasadorul Uniunii Europene în Rusia, că înarmarea trepelor ucrainene, facilitată de UE, este inacceptabilă”. Relațiile externe ale Rusiei nu sunt însă încordate și cu alte țări. O altă publicație moscovită, Russkaia Gazeta, notează că „președintele Kazahstanului, Kasim Jomart Tokaiev, a declarat că relațiile cu omologul său rus, Vladimir Putin, sunt strânse și”, a mai spus el, „sunt fericit să declar că am asemenea relații”.
Să ne deplasăm însă mai la vest, unde recentele alegeri parlamentare din Franța au fost urmărite cu atenție de cele mai multe dintre statele membre ale UE, și nu numai. „Emmanuel Macron respinge demisia premierului Elisabeth Borne pentru ca guvernul să-și păstreze poziția”, titrează cotidianul francez La Monde. Demisia premierului Elisabeth Borne este comentată de altfel și de alte ziare, iar titlurile unor articole spun multe. Spicuim câteva: “Jean-Luc Melanchon îi cere dnei premier Elisabeth Borne să se supună unui vot de încredere din partea deputaților”. Dar ziarul britanic The Times este ironic: “NUPES, mai exact, Noua Uniune Populară Ecologică și Socială, afirmă că o recentă reuniune, menită să încurajeze un consens asupra unor probleme diverse – de la cele legate de mediu și până la cele pe tema suveranității – a fost comparată cu vechiul Consiliu Național de Rezistență, care a redresat țara după ocupația nazistă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”.
Și, dacă tot ne-am referit la jocurile de putere, încheiem cu o știre din Polonia: ieri, (marți 21 iunie, n. red.), liderul partidului polonez de guvernământ, Lege și Dreptate (PiS), Jaroslaw Kaczyńsk, totodată vicepremier al țării, și-a înaintat demisia. Ziarul german Frankfurter Allgemeine subliniază că “vicepremierul demisionar a fost cel care a următrit doar trei obiective: investiții, asigurări sociale și reînarmare”. Cotidianul american The Washington Post afirmă că “liderul partidului PiS a părăsit guvernul pentru a pregăti apropiatele alegeri, iar decizia sa a fost absolut normală”, după cum a și precizat el într-un interviu acordat agenției naționale de știri PAP, citat tot de ziarul american. Dar, în ziarul polonez Gazeta Wyborcza, un politolog susține că “lui Kaczyński îi este frică, așa că părăsește guvernul”. Pe de altă parte, un alt ziar polonez important, Rzeczpospolita, conchide: “Modul în care Kaczyński și-a anunțat plecarea din guvern relevă opinia sa despre stat și despre democrație, respectiv, o lipsă de respect”.(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
