Liderii europeni au acceptat oficial Ucraina drept stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, un demers geopolitic curajos, declanșat de invadarea Ucrainei de către Rusia, însă şi o reamintire a faptului că blocul celor 27 de națiuni va avea nevoie de o reformă majoră, în perspectiva unei noi extinderi.
Deși Ucraina şi ţara vecină, Republica Moldova, ar putea avea nevoie de mai mult de un deceniu pentru a se califica pentru aderare, decizia de la summit-ul UE de două zile constituie un pas simbolic, ce semnalează intenția blocului comunitar de a ajunge în profunzimea fostei Uniuni Sovietice.
„Un moment istoric”, a scris pe Twitter preşedintele Consiliului European, Charles Michel. „Ziua de azi marchează un pas crucial pe drumul vostru către UE”, a afirmat Michel, adăugând: „Viitorul nostru este împreună”. Decizia, prin care se acordă şi Republicii Moldova statut de stat candidat, dă startul celei mai ambițioase extinderi a UE de la integrarea statelor est-europene, după Războiul Rece. „Toți oamenii din Ucraina urmăresc și așteaptă această decizie”, a spus Ivan Zicenko, un ucrainean de 34 de ani din orașul Harkiv, devastat de război, care locuiește acum la Bruxelles. „Este foarte, foarte important să le ridicăm moralul”, a adăugat el, în timp ce câteva zeci de persoane scandau „Ucraina este Europa” la un miting din fața clădirii din Bruxelles unde s-au întâlnit liderii UE.
Dincolo de retorica triumfală, există, totuşi, preocupări la nivelul Uniunii Europene în legătură cu modul în care blocul comunitar îşi poate menţine coerenţa, pe măsură ce continuă să se extindă. Începută în 1951 ca o organizație formată din șase țări, pentru a reglementa producția industrială, UE are acum 27 de membri care se confruntă cu provocări complexe – de la schimbările climatice și ascensiunea Chinei până la un război chiar în pragul uşii lor. Președintele rus, Vladimir Putin, spune că „operațiunea militară specială” pe care a lansat-o în Ucraina la sfârșitul lunii februarie a fost parțial necesară din cauza invadării, de către Occident, a ce Rusia caracterizează drept sfera sa geografică de influență. Unda verde din partea UE ” constituie un semnal pentru Moscova că Ucraina, precum și alte țări din fosta Uniune Sovietică, nu pot face parte din sferele de influență ruse”, a declarat joi, pentru Reuters, ambasadorul Ucrainei la UE, Cenţov Vsevolod. „Sunt soldați ucraineni care sună acasă din prima linie și întreabă: ce se întâmplă cu statutul nostru de candidat? Este uimitor cât de important este acest lucru pentru poporul ucrainean.”
În timp ce Ucraina și Republica Moldova au fost primite în sala de așteptare a UE, Georgiei i s-a oferit „o perspectivă europeană”, însă i s-a spus că trebuie să îndeplinească anumite condiții înainte de a obţine statutul de candidat. Reticența față de extinderea UE a încetinit progresul către aderare al unui grup de țări din Balcani – Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia – ai căror lideri s-au întâlnit joi dimineață cu omologii lor din UE, la Bruxelles. Prim-ministrul albanez, Edi Rama, a spus, înainte de summit: „Bun venit Ucrainei, este un lucru bun acordarea statutului de candidat, dar sper că poporul ucrainean nu îşi va face prea multe iluzii în acest sens”. Un proiect al declarației summitului arată că liderii UE vor acorda din nou „un angajament deplin și fără echivoc față de perspectiva aderării la UE a ţărilor din Balcanii de Vest”.
Cu toate acestea, drumul rapid al Ucrainei către statutul oficial de stat candidat nu a făcut decât să sporească sentimentul de excludere al acestora, ceea ce, pentru UE, este echivalent cu un risc ca Rusia și China să-și extindă influența în regiunea balcanică. „Dacă UE nu va da un semnal unitar și clar Balcanilor de Vest, acel vid ar putea fi cu atât mai mult folosit de alți factori maligni”, a spus președintele kosovar, Vjosa Osmani. Cancelarul german, Olaf Scholz, a declarat, săptămâna aceasta, că UE trebuie să-și „reformeze procedurile interne” pentru a se pregăti pentru aderarea unor noi membri, evidențiind necesitatea ca problemele cheie să fie convenite cu o majoritate calificată și nu cu unanimitate./mbrotacel/schelaru
REUTERS – 23 iunie
