Sunt multe țări care ajută considerabil Ucraina, dar o mare parte a acestui ajutor nu este de domeniul public ori se disipează în noianul de știri.
Una dintre țările al căror ajutor consistent e demn de atenția noastră este România, care îi susține și ajută pe ucraineni în toate felurile posibile, încă din primele zile de război. E una dintre principalele țări care transportă ajutoare din SUA pentru Ucraina și a treia țară de tranzit pentru livrarea de arme și echipamente.
Încă din primele zile ale războiului președintele Klaus Iohannis a asigurat Kievul de susținerea deplină a României pentru integrarea Ucrainei cu UE. La recenta lui întâlnire de la Kiev cu Volodimir Zelenski, Iohannis l-a asigurat că România vrea ca Ucraina să devină candidat la aderarea la UE cât mai curând cu putință.
Mai mult, pentru a furniza Ucrainei arme letale din stocurile românești, ministerul apărării a amendat o ordonanță guvernamentală pentru a permite acum ca armele să fie livrate nu numai statelor NATO, ci și aliaților și partenerilor alianței.
România deține câteva zeci de avioane militare MiG-21 și Lancer, plus 15 MiG-29, pe care nu le folosește, dar pe care le-ar putea da Ucrainei. Guvernul român promovează totodată activ inițiativa de a i se livra Ucrainei sisteme М142 HIMARS de producție americană. Pe lângă muniție, veste antiglonț și căști, România aprovizionează Ucraina cu combustibil, echipamente medicale și dezinfectanți. De asemenea, camioane pline cu ajutoare umanitare sosesc în mod regulat în Ucraina.
Din primele zile ale invaziei ruse, guvernul român și comunitatea românească din Bucovina, în sud-vestul Ucrainei, trimit arme, alimente și alte lucruri esențiale soldaților ucraineni care luptă pe front.
În plus, voluntarii au înființat un centru de ajutor la punctul de trecere a frontierei Porubne, unde refugiații ucraineni primesc toate cele necesare – de la hrană și haine până la transport și cazare. România a acceptat peste 800.000 de refugiați ucraineni, ei fiind liberi să intre în țară prin oricare punct oficial de trecere a frontierei.
Prin intermediul ONG-ului Code for Romania, creat în parteneriat [sic! ONG-ul a fost creat după tragedia din Colectiv de persoane private și nu acceptă finanțări publice; parteneriatul se referă la proiectul discutat aici – n.trad.] cu departamentul pentru situații de urgență al ministerului român de interne, Organizația Internațională pentru Migrație și Consiliul Național Român pentru Refugiați, civilii care fug de războiul din Ucraina și caută refugiu în România pot găsi toate informațiile necesare. Ucrainenii se pot înscrie în învățământul gimnazial, liceal și universitar în România, iar predarea în limba ucraineană este disponibilă în 45 de școli și cinci universități.
Guvernul român le-a oferit de asemenea ucrainenilor transport public și servicii medicale gratuite, a lansat programe speciale pentru ajutorarea copiilor și a suplimentat ofertele de muncă pentru ucraineni. În prezent ucrainenii nu sunt obligați să obțină un permis separat de muncă, dacă intenționează să rămână în țară mai puțin de nouă luni.
Refugiații ucraineni beneficiază de un ajutor substanțial din partea Asociației Ucrainenilor din România, care le oferă cazare în imobile proprii, dar și în sate și orașe în care există comunități ucrainene. Ei primesc însă ajutor și de la numeroase ONG-uri, biserici, proprietari de hoteluri și români de rând de pe tot cuprinsul țării.
Voluntarii organizează tot felul de evenimente caritabile pentru a strânge fonduri. La un concert de pe Arena Națională din București s-au strâns peste 750.000 de euro pentru ajutarea ucrainenilor.
Pentru a se facilita tranzitul refugiaților ucraineni prin România au fost reluate de acum zborurile către Moldova. Guvernul s-a arătat totodată dispus să trateze în spitalele românești soldați ucraineni răniți.
UE a desemnat România drept centru logistic pentru direcționarea ajutoarelor civile către Ucraina. Aceste ajutoare, odată colectate din UE, ajung în Ucraina prin punctele de trecere a frontierei, iar organizația caritabilă Help Ukraine a deschis recent un centru umanitar în orașul Hust din Transcarpatia, cu scopul de a ajuta regiunile sudice ale Ucrainei. Un alt centru aflat la Suceava, în România, primește cu regularitate camioane cu ajutoare umanitare, dar și ambulanțe și mașini de pompieri, din România și din alte țări UE.
Ministrul român al transporturilor Sorin Grindeanu a anunțat că se vor face reparații majore la liniile de cale ferată dintre satul Giurgiulești din Republica Moldova și portul românesc Galați pentru a se putea transporta cereale și alte mărfuri ucrainene.
În prezent se poartă discuții politice privind propunerea de a fi folosit portul Constanța din România pentru exporturile ucrainene, cât timp porturile din Ucraina vor rămâne sub blocadă. România colaborează totodată activ cu Turcia pentru deminarea Mării Negre și și-a închis porturile maritime pentru navele rusești, precum și spațiul aerian și aeroporturile pentru companiile aeriene din Rusia.
Merită menționat că unul dintre primii demnitari UE care au vizitat Ucraina după invazia rusă este Codruța Kovesi, fosta șefă a Direcției Anticorupție a României. Kovesi a venit la Kiev pentru a discuta interacțiunea dintre procurorii UE și o echipă specială a Parchetului General ucrainean însărcinată cu căutarea, arestarea și confiscarea averilor criminalilor de război. Conducerea României, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, a cerut investigarea tragediei de la Bucea și aducerea tuturor făptașilor în fața justiției.
Pe 23 februarie România a condamnat recunoașterea de către Rusia a „republicilor” separatiste autoproclamate Donețk și Luhansk. La scurt timp după aceea, reprezentanții României la ONU au decis să pledeze în favoarea Ucrainei la Tribunalul Penal Internațional al ONU, în procesul în care Ucraina acuză Rusia de genocid.
Ministrul român de externe Bogdan Aurescu a declarat la o conferință de presă din 22 aprilie, în urma consultărilor de la București cu ministrul [ucrainean de externe – n.trad.] Dmitro Kuleba: „Am reiterat sprijinul ferm al României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, cât și pentru efortul eroic al autorităților ucrainene și al cetățenilor ucraineni de a respinge agresiunea rusă, care constituie o violare flagrantă a tuturor obligațiilor internaționale asumate de Rusia. Ucraina trebuie să câștige acest război, și eu sunt convins că-l va câștiga”.
Articol de Anna Neplii
Traducere: Andrei Suba
