Secretarul de stat responsabil pentru politica de transporturi în cadrul Ministerului Tehnologiei şi Industriei din Ungaria a purtat discuţii, la Budapesta, cu Ionuţ-Cristian Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii din România despre problemele privind conexiunile feroviare şi rutiere dintre cele două ţări, respectiv despre proiectele aflate în curs de derulare şi cele planificate. În postarea sa publicată vineri pa pagina de Facebook, Dávid Vitézy a scris că discuţiile au decurs foarte bine şi au fost de perspectivă. Secretarul de stat ungar şi-a exprimat speranţa că prima lor întâlnire a fost primul pas către o cooperare fructuoasă, în beneficiul ambelor țări. Linia ferată Bucureşti-Braşov-Arad-Békéscsaba-Szolnok-Budapesta este cea mai importantă direcţie de transport feroviar de marfă între cele două ţări, care joacă un rol important şi în transportul de călători. În ultimii ani, a doua linie de cale ferată a fost înlocuită atât pe partea română, cât şi pe cea ungară, iar acum se lucrează la ultimul tronson care lipseşte între Békéscsaba şi graniţa României. În paralel, aceste secţiuni trebuie adaptate la ceilalți parametri prevăzuţi pentru coridoarele UE (viteză, încărcare pe osie). „Vom face tot posibilul pentru a accelera trecerea frontierei, atât pentru transportul de marfă, cât şi pentru traficul de pasageri”, a subliniat secretarul de stat ungar pe pagina sa de Facebook. Problema liniei de cale ferată care trece prin Biharkeresztes şi Oradea este că între Püspökladány şi Cluj-Napoca nu există electrificare, deşi pe liniile de legătură, în ambele ţări circulă locomotive electrice. Potrivit planurilor, pe partea ungară electrificarea va fi finalizată anul acesta, iar în luna ianuarie 2022 a fost lansată procedura de achiziţie publică şi în România, care se va derula în trei etape, a explicat Dávid Vitézy. Potrivit planurilor, viitoarea linie de cale ferată de mare viteză Budapesta-Cluj-Napoca va fi tot pe acest traseu. Este vorba despre planuri pe termen foarte lung; în acest sens, în cele două ţări deocamdată se fac doar pregătiri, urmând să înceapă şi consultările privind locaţia exactă a conexiunii de la frontieră, a mai spus oficialul ungar, care a adăugat că au în vedere şi îmbunătăţirea legăturii feroviare dintre Debrecen şi Oradea. Există mai multe soluţii posibile pentru o legătură feroviară între cele două mari oraşe apropiate, cooperarea urmând să înceapă şi în acest sens, a specificat secretarul de stat ungar. La reţeaua de autostrăzi de mare viteză dintre cele două ţări se lucrează în mod constant; legătura dintre M43-A1 funcţionează bine, iar în cazul M4-A3, autostrada a fost deja construită pe partea ungară, a mai precizat Dávid Vitézy, care a subliniat că pentru Ungaria ar fi importantă continuarea autostrăzii în nordul Transilvaniei, deoarece şi la zonele locuite de maghiari se ajunge tot pe acest drum. Este adevărat că trecerea de pe autostrada A1 a fost construită, astfel că – deşi este nevoie de un mic ocol – se poate ajunge pe autostradă atât la Cluj-Napoca, cât şi la Târgu Mureş. De asemenea, în direcţia Satu Mare se va construi autostrada M49, care va trece graniţa la Csenger. În Ungaria a fost finalizată recent licitaţia pentru primul tronson de 28 de kilometri, iar lucrările de construcţie a tronsonului de legătură cu România ar putea începe în 2023. Potrivit planurilor, autostrada M44 va ajunge în România – de la Békéscsaba va continua până la Sarkad, iar, ulterior, în România se va conecta la viitoarea autostradă Arad-Oradea, a explicat politicianul ungar. „Vom continua să lucrăm împreună, dezvoltarea legăturilor rutiere şi feroviare este în interesul comun al ambelor ţări”, a scris secretarul ungar de stat pe pagina sa de Facebook./rganciu/atataru
(MTI – 24 iunie)
