Războiul din Ucraina se află în centrul atenției presei internaționale, care urmărește situația de pe teren dar și evoluțiile regionale și globale legate de acest context de insecuritate din estul Europei. În timp ce forțele ucrainene luptă pentru a-și păstra pozițiile în orașul Lisichansk, ultimul punct de sprijin al Kievului împotriva atacului rusesc în regiunea Lugansk după ce trupele sale s-au retras din Severodonețk, liderii grupului G7 se întâlnesc în Germania și discută situația de pe front și implicațiile războiului. „Când liderii G7 s-au întâlnit anterior în martie” – scrie Stars and Stripes – „a existat un consens fără precedent cu privire la necesitatea necondiționată de a sprijini Ucraina, precum și un optimism având în vedere succesele neașteptate ale Kievului pe câmpul de luptă. La întâlnirea din Germania, totuși, starea de spirit va fi probabil mai sumbră, date fiind consecințele unui război prelungit, inclusiv prețuri ridicate, precum și crize alimentare și energetice cauzate de război, provocând fracturi în rândul națiunilor occidentale”. Summitul a început cu o nouă sancțiune la adresa Rusiei, de această dată privind interzicerea importului de aur rusesc. După cum scrie The Washington Post, „demersul constituie o nouă tentativă de a izola și mai mult țara pe piețele financiare și de a-l sancționa pe președintele rus Vladimir Putin pentru invazia din Ucraina”. Președintele american Joe Biden, care participă la summitul din Germania, a scris pe Twitter că aurul reprezintă “un export major, care aduce Rusiei zeci de miliarde de dolari”. La iniţiativa SUA, participanții au votat și un amplu program de investiţii destinate ţărilor emergente, pentru a contracara penetrarea fondurilor chinezești în proiecte majore de infrastructură, informează AFP. Reuniunea G7 este al doilea eveniment important dintr-un șir de trei, amintește The Financial Times, care menționează întâlnirea de joia trecută a liderilor UE, în cursul căreia s-a decis acordarea statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană pentru Ucraina și Republica Moldova, dar și summitul NATO care va avea loc în această săptămâna la Madrid.
În ceea ce privește ambițiile europene ale Macedoniei de Nord și ale Albaniei, publicația spaniolă El Periodico scrie că liderii celor 27 de state membre UE încă nu sunt de acord cu privire la începerea negocierilor de aderare ale celor două țări din cauza utilizării dreptului de veto de către Bulgaria. O posibilă rezolvare pare să se întrevadă după ce sâmbătă, membrii Adunării Naţionale de la Sofia au decis să aprobe un proiect de hotărâre care deblochează procesul de integrare a Macedoniei de Nord în Uniunea Europeană, anunță postul bulgăresc de radio Darik.
Despre o situație similară, un blocaj în cadrul procesului de aderare la NATO, se vorbește în cazul Finlandei și al Suediei. Acestea se confruntă cu o opoziție din partea Turciei, care acuză cele două state nordice că nu interzic activitatea unor organizații teroriste pe teritoriul lor. „Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a avut o discuție telefonică cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și cu prim-ministrul suedez, Magdalena Andersson”, anunță postul public de radio și televiziune din Turcia, TRT. „Erdoğan a reiterat faptul că Suedia și Finlanda ar trebui să ia măsuri concrete și sincere împotriva organizației teroriste PKK/PYD/YPG, să ridice embargoul și restricțiile similare la adresa Turciei privind exporturile industriei de apărare și să se angajeze că nu vor mai recurge la acestea în viitor”.
Procesul de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, războiul din Ucraina, relațiile NATO cu Rusia și China vor reprezenta de altfel principalele subiecte ale summitului Alianței, care începe marți la Madrid, scrie France24. Întărirea flancului estic al Alianței, descurajarea Rusiei și desemnarea acesteia drept cea mai mare amenințare la adresa NATO vor fi elemente cheie ale noului concept strategic, care nu a mai fost modificat din 2010. Însă gazda reuniunii, Spania, va încerca să convingă NATO să se concentreze și asupra amenințărilor de pe flancul sudic, cum ar fi mișcările islamiste radicale din Sahel, teritoriu vast ce se întinde în sudul deșertului Sahara, dar și fenomenul migrației ilegale, mai notează France24.
Belarus își consolidează cooperarea militară cu Rusia, scrie The New York Times, cu referire la livrarea către Minsk a unor sisteme de arme capabile să transporte și focoase nucleare. „Președintele Putin s-a întâlnit cu omologul belarus, promițând armament cu focoase nucleare, care, potrivit declarațiilor lui Lukașenko – numit totodată și ‘ultimul dictator al Europei’ – ar face ca țara sa să fie pregătită ‘în fața oricăror amenințări‘. Putin a spus că, ‘în câteva luni’, va trimite sisteme de rachete tip Iskander – M, cu o rază de acțiune de aproximativ 500 km, care pot funcționa atât cu focoase convenționale, cât și cu focoase nucleare, el promițând totodată și modernizarea avioanelor de război belaruse, de tip Su-25, după ce Lukașenko l-a rugat pe liderul rus să facă în așa fel încât avioanele sale să poată transporta armament nuclear”.
Sub titlul „O lovitură devastatoare pentru drepturile femeilor din America”, The Financial Times publică un articol de opinie pe tema deciziei Curții Supreme din SUA de a interzice dreptul la avort. „Costurile umane se vor resimți imediat. Cum aceste legi restrâng procedurile, vor prolifera alternative mai puțin sigure. Avorturile nu se vor opri, ci doar avorturile în condiții de siguranță. Pacientele și medicii vor risca să devină infractori. Femeile cu suficienți bani vor suporta costul și inconvenientul de a călători în alt stat pentru a-și exercita un drept pe care-l dețineau de jumătate de secol. Este cea mai gravă și cea mai palpabilă moștenire lăsată de Donald Trump, care a numit trei judecători la Curte în președinția sa de patru ani. Există un pericol real ca super-majoritatea „lui” din Curte să ia acum în colimator drepturile homosexualilor, discriminarea pozitivă, contracepția și alte ținte urmărite vreme îndelungată. Săptămâna aceasta Curtea a abrogat și o lege pentru controlul armelor de foc, în vigoare de un secol în statul New York”, mai arată The Financial Times.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
