Cele mai dezvoltate șapte națiuni ale lumii s-au reunit în Bavaria, Germania, pentru a discuta despre economia globală, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, transformarea digitală și securitatea globală, informează EUObserver. Liderii G7 au făcut apel la unitate în fața barbariei ruseşti din Ucraina și au anunțat noi măsuri menite să sufoce economia rusă, adaugă Courrier International. „Trebuie să rămânem uniți, pentru că Putin se așteaptă ca, la summit-ul G7 sau la cel al NATO, să apară diviziuni, dar nu s-a întâmplat asta și nu se va întâmpla”, a asigurat președintele american Joe Biden, citat de The New York Times. Dincolo de apelurile la unitate, liderii G7 subliniază nevoia unor noi sancțiuni menite să îl împiedice pe Putin să își finanțeze efortul de război, completează ziarul american. În plus, G7 lucrează la un plafon pentru prețurile petrolului rusesc, notează Financial Times, dar atenționează că o astfel de măsură, de o mare complexitate, necesită colaborare internațională dincolo de granițele G7, de unde și invitația adresată Indiei, Africii de Sud, Indoneziei, Senegalului și Argentinei, de a participa la summit. „Rusia are o responsabilitate uriașă pentru amenințările globale tot mai mari la adresa securității alimentare ca urmare a conflictului”, scriu participanţii la reuniunea G7 în declarația lor finală, în care cer Moscovei „să înceteze urgent, fără condiții, atacurile sale asupra infrastructurilor agricole și de transport și să permită trecerea liberă a transporturilor agricole din porturile ucrainene în Marea Neagră”, consemnează La Stampa. În paralel cu prima zi a summit-ului G7, forțele ruse au lovit Kievul, pentru a-i intimida pe ucraineni, Moscova anunțând că, în următoarele luni, va transfera sistemele de rachete tactice Iskander-M în Belarus, reține La Libre Belgique. În acest context, Ucraina a cerut încă o dată mai multe arme grele și noi sancțiuni împotriva Moscovei din partea țărilor G7 și a NATO, adaugă ziarul belgian.
Înaintea summit-ului NATO de la Madrid, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că NATO va conveni asupra unui pachet de asistență consolidat și cuprinzător pentru Kiev, inclusiv a unui ajutor imediat pentru securizarea comunicațiilor, sistemelor anti-drone și a combustibilului, plus asistență pe termen mai lung în tranziția de la arme și echipamente standard sovietice la echivalentele lor vestice, scrie El Pais. Vom transforma forța de răspuns a NATO și vom crește numărul forțelor noastre de înaltă pregătire la peste 300.000, a anunțat șeful NATO, citează The Guardian. Forța de răspuns a NATO (NRF) este formată în prezent din aproximativ 40.000 de militari, completează Newsweek. Creșterea de șapte ori a numărului de militari este cea mai mare revizuire a apărării colective a NATO de la Războiul Rece, conchid The Washington Post și The Independent.
Rusia intră în incapacitate de plată a datoriei externe, după perioada de grație pentru plata a aproape 100 de milioane de dolari cu dobândă la datoria sa suverană, anunță The Wall Street Journal. O asemenea situație, pe care Rusia o neagă, se produce pentru prima dată în mai bine de o sută de ani, menționează agenţia Bloomberg, care crede că „acesta este un semn sumbru al transformării rapide a Rusiei într-un stat paria economic, financiar și politic”. Accesul Rusiei la finanțarea externă va rămâne limitat și se va confrunta mult timp cu mari costuri de împrumut, iar sursele alternative de finanțare externă ale Moscovei dincolo de Occident, cum ar fi băncile chineze, ar putea fi și ele reticente, analizează CNBC. Între timp, opinează CNBC, având în vedere că o mare parte din armata lui Putin a fost distrusă în Ucraina, el se va lupta să finanțeze reconstrucția militară pe care va fi disperat să o realizeze, dată fiind dorința sa de a păstra un fel de paritate cu NATO, iar deturnarea resurselor de la consum către investiții militare ar putea duce la o perspectivă de „decădere și declin” pentru Rusia lui Putin.
RADOR – Cristina Zahar
