Presa internațională trage concluziile summitului istoric al NATO de la Madrid. ”Mai multe resurse și mai multă flexibilitate pentru a înfrunta amenințarea Rusiei”, titrează RAI NEWS, detaliind: ”NATO se pregătește pentru o „lume mai imprevizibilă și mai periculoasă”, în care Rusia se remarcă drept „cea mai semnificativă și directă amenințare” la adresa securității aliaților săi. Pe de altă parte, China nu este un „adversar”, ci o „provocare serioasă”, care necesită extinderea cooperării la partenerii săi din zona India-Pacific, invitați pentru prima dată la un summit al blocului”.
Summitul de la Madrid a început cu acordarea statutului de țări invitate pentru Stockholm și Helsinki, aprobarea unui alt plan substanțial de ajutoare pentru Ucraina și lansarea Declarației de la Madrid și a noului Concept Strategic, două documente care stabilesc perspectiva Alianței asupra situației globale actuale și politicile pentru următorii zece ani, mai scrie Rai News. WASHINGTON POST crede că NATO ar trebui să se întrebe cum ar putea eșua strategia alianței. ”Ne putem imagina unele moduri în care o ipotetică analiză din perspectiva adversarului ne-ar dezvălui cum își pot irosi aliații Ucrainei actualele atuuri, pierzând în cele din urmă războiul. Analiștii serviciilor secrete americane și britanice anticipează o campanie lentă și statică în Donbas. Acest lucru va genera o oboseală politică – opinia publică susține relativ puternic lupta Ucrainei, dar plângerile se vor înmulți cu siguranță în contextul în care prețul benzinei rămâne ridicat în SUA, gazele se vor împuțina în Europa în timpul iernii reci, iar alegătorii vor întreba de ce nu sunt cheltuiți banii pe nevoile interne – atenționează Washington Post.
Cotidianul turc SABAH observă că dezbaterea privind aderarea Finlandei și a Suediei la NATO a ajuns la final mai rapid decât se aștepta. Cele două țări candidate s-au angajat să nu impună nicio sancțiune explicită sau implicită împotriva Turciei. În al doilea rând, Suedia și Finlanda au „confirmat” că PKK este o organizație teroristă. Ele au convenit, de asemenea, că vor interzice activitățile grupurilor și persoanelor care sprijină PKK în țara lor și nu vor oferi niciun sprijin PYD/YPG (ramură siriană a PKK). Întâlnirea Erdoğan-Biden, care a avut loc miercuri, a subliniat sprijinul pentru acest acord. Turcia și-a enumerat prioritățile și, în mod diplomatic, a făcut ca cealaltă parte să le accepte, crede publicația de la Ankara, care conchide: ”La Madrid, Erdoğan a obținut ce a vrut”.
Reacțiile de la Moscova nu s-au lăsat așteptate: „Summitul de la Madrid consolidează cursul unei căi agresive ale acestui bloc faţă de Rusia”, a declarat, miercuri, adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov, care a criticat, de asemenea, integrarea Finlandei și a Suediei în NATO, subliniind că aceasta este „profund destabilizatoare”.
De pe front, Corriere della Sera, Tass, RBC și alte surse transmit că Rusia a anunțat retragerea trupelor sale de pe Insula Șerpilor. Cităm în continuare din TF1: ”De la începutul invaziei ruse, cele două tabere îşi dispută aprig controlul asupra acestei insuliţe din Marea Neagră. De altfel, nu departe de insulă, crucişătorul Moskva a fost lovit de o rachetă ucraineană, marina rusă suferind cea mai mare înfrângere de decenii. În afara valorii sale simbolice, insula este şi strategică din cauza poziţionării sale în largul coastelor ucrainene şi româneşti şi oferă un punct de observaţie deosebit şi un loc în care să fie desfăşurate sisteme de apărare sol-aer. Moscova a anunţat, joi, 30 iunie, că şi-a retras militarii de pe insulă „în semn de bunăvoinţă”, mai precizează TF1.
La încheierea președinției franceze a Uniunii Europene, Le Monde face un scurt bilanț al acesteia și constată că războiul din Ucraina a forțat Uniunea să accelereze dosarele.
Din 24 februarie, europenii au adoptat în unanimitate șase pachete de sancțiuni și au pus în aplicare ajutor militar, financiar și umanitar la Kiev în timp record. După criza din cauza Covid-19 care le-a arătat celor Douăzeci și șapte interesul de a înființa o Europă a sănătății, conflictul care are loc la porțile UE i-a convins să fie mai uniți împotriva Moscovei, să lucreze împreună la o politică externă mai puțin egoistă și să se coordoneze mai eficient în materie de apărare, chiar dacă războiul din Ucraina a consolidat NATO și a subliniat diferențele dintre țările din Est care sunt în favoarea sprijinului necondiționat pentru Ucraina și cele din Vest care, la fel ca Parisul, nu au vrut să rupă total legăturile cu Vladimir Putin, mai scrie cotidianul central francez.
Le Figaro scrie că președinția pe care cehii o preiau de la Franța și o vor transmite Suediei „nu este planificată pentru vreme bună, este planificată pentru vreme rea”, după cum avertizează Pavel Havlicek, de la Asociația pentru Afaceri Internaționale, cu sediul la Praga.
Praga a promis că va pune în centrul președinției ajutorul pentru Ucraina, de la criza refugiaților până la reconstrucția țării aflate în război, dar și securitatea energetică europeană. Republica Cehă, un susținător ferm al sancțiunilor împotriva Rusiei în cadrul Uniunii Europene, a primit aproape 400.000 de refugiați ucraineni de la începutul conflictului la începutul anului 2022 și a oferit asistență financiară și militară.
Cehii sunt în mod tradițional eurosceptici, iar un sondaj din martie al agenției STEM arată că doar 36% dintre ei sunt mulțumiți de UE. Guvernul lui Petr Fiala este mai puțin eurosceptic decât unii dintre predecesorii săi. Dar analiștii pun la îndoială capacitatea lui de a se distanța de Budapesta și Varșovia, cu care are legături strânse în cadrul grupului de la Vişegrad, care include și Slovacia. Ungaria și Polonia au pierdut favoarea Bruxelles-ului din cauza pozițiilor lor cu privire la statul de drept, conchide Le Figaro./rlambru
(Agenția de Presă RADOR)
