La Vadu, în sud-estul României, prețiosul gaz extras din Marea Neagră își croiește drum printr-un labirint de noi conducte, alimentând speranța eliberării de gazul rusesc, în ciuda depistării, în mare, de mine și de nave de război.
Gazul curge prin platforme offshore, în ciuda faptului că minele și navele de război aduc aminte de conflictul din Ucraina vecină, arătând hotărârea României de a pune capăt dependenței sale de importurile din Rusia.
„România face un pas decisiv pentru a-și asigura securitatea energetică… într-un moment în care aprovizionarea cu gaze este amenințată de războiul din Ucraina”, a declarat, marți, premierul Nicolae Ciucă, la inaugurarea unei companii de procesare deținute de BSOG.
În ciuda faptului că România are rezerve importante pe uscat și în mare, pe timpul iernii trebuie să apeleze la Rusia pentru a acoperi aproximativ 20% din consum.
Această companie susținută de compania americană Carlyle Group LP și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a început în urmă cu două săptămâni să exploateze zăcăminte subacvatice.
Din această platformă care a costat 400 de milioane de dolari se extrag aproximativ trei milioane de metri cubi pe zi. Scopul este de a ajunge la 1.000 de milioane de metri cubi pe an, într-un deceniu.
„Astăzi ne confruntăm cu o urgență în ceea ce privește aprovizionarea. Trebuie să uităm de vechile fantasme și să începem să producem local„, a spus Thierry Bros, expert în energie și climă la Institutul Sciences Po din Franța.
„Trebuie să relansăm proiectele din Marea Neagră, să relansăm creșterea producției în Norvegia, în Regatul Unit trebuie să luăm în considerare exploatarea gazelor de șist și în Franța a gazelor de mină”, a explicat el pentru AFP.
Mine și nave de război
La Vadu, directorul executiv al BSOG, Mark Beacom, a spus că speră că această infrastructură de ultimă generație va putea fi folosită și pentru viitoare proiecte de gaze sau energie regenerabilă în Marea Neagră.
Dar invadarea Ucrainei de către Rusia a complicat situația.
„Nu suntem într-o zonă de război, dar suntem suficient de aproape, încât acest lucru să aibă un impact clar”, a explicat el.
El a spus că au fost depistate mine în apropierea platformei, ca și nave de război și avioane.
BSOG are două concesiuni, la aproximativ 120 de kilometri de litoralul românesc, arie din care Bucureștiul și-a recuperat o parte, în mod ironic, în 2009, după o dispută cu Ucraina la Curtea Internațională de Justiție de la Haga.
România consideră că rezervele sale de gaze offshore sunt estimate la 200.000 de milioane de metri cubi de gaze, dar investitorii sunt prudenți.
După ani de demersuri, Parlamentul a modificat, în cele din urmă, în mai, o lege care împiedica investițiile în platforme offshore, lucru care a determinat compania ExxonMobil să se retragă dintr-un proiect, în ciuda unei investiții de aproape 2.000 de milioane de dolari.
„Dacă vrem să câștigăm în fața rușilor, avem nevoie de energie”, a spus Bros, avertizând că vremea în care energia era „garantată” în Europa s-ar putea să fi apus.
Traducerea: Cristina Zaharia
